Continua exportul de copii
< Imprimare > ZIUA - ANCHETE - luni, 11 aprilie 2005
Continua exportul de copii
In pofida legii care interzice adoptiile internationale, daca solicitantii din strainatate nu sunt bunicii copilului, si impune prioritate absoluta pentru adoptiile nationale, exportul de copii continua * O fata de 14 ani a fost "exportata" in Italia cu concursul autoritatilor si a Tribunalului de Minori din Brasov * Fata a fost luata de la scoala de intermediarii de adoptii, fara stiinta Complexului Poiana Soarelui, care o avea in crestere si care a alertat politia * Peste 900 de copii romani au zburat in ultimii ani din tara, cu largul concurs al autoritatilor care se prefac a fi incapabile sa le gaseasca parinti adoptivi romani
Exportarea copiilor romani, pe banda rulanta, catre familii din strainatate, continua in Romania la cote alarmante, in pofida noii legi (nr. 273/2004) care reglementeaza adoptia internationala si care interzic aceasta procedura, cu singura exceptie ca cel putin unul dintre solicitantii din strainatate sa fie bunicul copilului. Cu largul concurs al unor functionari din directiile judetene ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, copii fara familii, aflati in diferite forme de plasament, sunt "impachetati" pentru a lua drumul strainatatii, desi pe langa legea mai sus mentionata, Conventia ONU cu privire la drepturile copilului instituie principiul potrivit caruia prioritara este adoptia nationala. Astfel, in multe cazuri nimeni nu se mai gandeste la gasirea unor parinti adoptivi romani (desi romanii stau la coada pentru adoptii) si se merge pe drumul batatorit sub vechea guvernare, in care 1115 copii erau gata-gata sa fie exportati, daca nu izbucnea un scandal international, in urma caruia Guvernul Romaniei a fost obligat in 2001, printr-un memorandum, sa suspende aceste proceduri pana la aparitia noii legi din 2004. Suspendarea adoptiilor a venit ca urmare a gravelor acuzatii aduse de baroneasa Emma Nicholson, care a condamnat faptul ca un sistem corupt de protectie a copilului a permis exportarea a 30.000 de copii, in valoare de 1 miliard de dolari.
In spatele exporturilor - mascate cu asa-zisa acoperire a unor sentinte judecatoresti mai mult decat interpretabile - apar in continuare vestitele "fundatii caritabile" care si-au facut un adevarat renume in a gasi parinti adoptivi cu dare de mana, pe banii caruia "sufletele caritabile", dar si unii functionari ai statului, s-au plimbat in trecut, la greu, prin lumea larga.
995 de adoptii internationale incuviintate
O statistica oficiala de data recenta a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie arata faptul ca situatia actuala a celor 1115 cereri aprobate de Guvernul PSD conform prevederilor Legii 347/2002 este urmatoarea, 1018 cereri au fost trimise catre intantele de judecata in vederea incuviintarii adoptiei, in 995 de cazuri instantele incuviintand adoptia. Pe numele acestor copii, pana la data de 18.12.2003, s-au eliberat deja certificatul de conformitate, care consfinteste indeplinirea procedurii de adoptie internationala, adica faptul ca minorii au fost predati.
Ceea ce frapeaza in tot acest fenomen - pentru care Romania a fost blamata din pricina functionarilor corupti care au facut averi din vanzarea de copii este ca dintre cele 1115 cazuri suspendate, numai in 17 cazuri copiii au fost solicitati pentru adoptia nationala - care ar fi trebuit sa fie prioritara, pana la trimiterea cazurilor in instanta - in conditiile in care anual se inregistreaza mii de cereri interne de adoptie, care sunt departe de a fi onorate. Cine s-a ocupat prin urmare de reintegrarea familiala a minorilor abandonati sau orfani nu si-a dat interesul pentru gasirea de parinti romani, tocmai ca procedurile de adoptie internationala suspendate sa-si poata gasi finalitatea dupa aparitia noii legi din vara lui 2004.
Disparitia Florentinei
Un caz concret de smulgere a unui minor din mediul in care a crescut in conditii excelente timp de 10 ani, de la varsta de 4 ani, la cea de 14 ani, s-a petrecut la Complexul "Poiana Soarelui" din Brasov. Florentina Goroh, nascuta la 31.03.1991, la Iasi, a fost data recent spre adoptie unor cetateni italieni, la 28 martie 2005. Ca un facut, inainte cu cateva saptamani ca sentinta judecatoreasca sa fie pronuntata, minora a fost luata de la scoala, fara instiintarea Fundatiei Casei Copilului, care a ajuns sa alerteze politia pentru disparitia fetei.
Avocatii Fundatiei Casei Copilului ne-au declarat ca incidentul s-a petrecut in data de 23.02.2005, in jurul orelor 14.00, cand minora a fost luata de la scoala din timpul orelor de Azota Popescu, presedinta Asociatiei "Catharsis" din Brasov si de Tatiana Burchel, asistenta sociala la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Brasov. Minora a fost dusa la sediul DGASPC Brasov si de acolo nimeni nu mai stie de ea. Avocatii cred ca minora a si fost trecuta peste granita, in Italia, la parintii adoptivi gasiti de Azota Popescu, cea care de ani de zile se lupta cu Fundatia Casa Copilului pentru "exportarea" a cinci minori.
Ce cauta Azota Popescu (o vestita agenta de intermedieri in domeniu) in aceasta combinatie, iata o intrebare la care organele de cercetare sesizate de Fundatie, ar trebui sa raspunda. Cert este ca angajatii Complexului "Poiana Soarelui", unde minora Florentina convietuia in conditii excelente de 10 ani, si care erau autorizati prin sentinta judecatoreasca sa-si exercite drepturile parintesti, au intrat in panica si au sesizat politia pentru disparitie. Functionarii DGASPC Brasov nu s-au gandit sa anunte complexul, fapt care ridica mari semne de intrebare.
In aceeasi zi a "rapirii", afirma avocatii mentionati, directoarea DGASPC Brasov, Anca Finichiu a emis dispozitia nr. 21/23.02.2005, prin care s-a decis plasarea minorei Florentina Goroh, in regim de urgenta, la asistentul maternal Mariana Pasca, motivandu-se ca minora a adresat o cerere Comisiei pentru Protectia Copilului Brasov, prin care a sesizat ca nu ar mai dori sa se intoarca la Complexul "Poiana Soarelui", deoarece ar fi fost "abuzata fizic si emotional". Avocatii de la "Poiana Soarelui" sustin ca decizia directoarei Anca Finichiu s-a bazat pe un raport de evaluare, efectuat ulterior masurii de plasament, raport care contine "aprecieri generale greu credibile si lacunare". Ulterior, dupa cum se va vedea in continuare, cu concursul Tribunalului de Minori Brasov, minora avea sa fie data italienilor adusi de Azota Popescu - "Catharsis".
Vanatoarea de minori cu functionari pe post de haitasi
Cazul Florentinei Goroh face parte dintr-un grup de cinci cazuri similare de adoptii internationale, toate intermediate de Azota Popescu - "Catharsis", prin care s-a incercat incredintarea acestora catre familii din Ialia si SUA. Cu exceptia cazului Florentinei, celelalte patru s-au finalizat cu desfacerea adoptiilor initiale, suspendate de Guvern. Tocmai de aceea, acest caz miroase de la o posta a aranjament. Iar argumentele sunt multiple. Florentina Goroh a fost incredintata spre adoptie, prin sentinta civila nr. 434/S/28.09.2000 a Tribunalului Brasov catre cetatenii italieni Pini Carlo si Bertani Annalisa, fara ca fata sa-i cunoasca pe acestia si sa i se solicite consimtamantul si fara ca Fundatia care o avea in crestere sa fie citata la proces. In acest proces, functionarii locali de la Directia pentru Protectia Copilului Brasov si Comitetul Roman pentru Adoptii au asistat impasibili, iar dupa protestul Fundatiei Casa Copilului, care a sesizat nulitatea sentintei, intrucat nu fusese citata, cele doua institutii au formulat recurs, pe care l-au retras ulterior, din ratiuni oculte. Procurorul General al Romaniei a formulat recurs in anulare, iar la rejudecarea dispusa de Curtea Suprema de Justitie, din nou autoritatea locala din Brasov si cea nationala nu s-au aparat, dovedind o lipsa de interes complice, fapt care a dus la pierderea procesului Florentinei.
Baroana Nicholson s-a opus adoptiei
Conventia Europeana cu privire la adoptii, incheiata la Strasbourg, in 1967, interzice adoptia fara consimtamantul parintelui, a persoanei sau organismului abilitat sa-si exercite drepturile parintesti. In acest sens, a statuat si Curtea Constitutionala, prin decizia 308/12.11.2002. Atat in cazul Florentinei, cat si a celorlalti patru minori de la "Poiana Soarelui" s-au formulat cereri de constatare a nulitatii adoptiilor incuviintate, fiecare minor, inclusiv Florentina, declarand ca nu si-au dat consimtamantul si ca nu vor sa paraseasca centrul educational "Poiana Soarelui". Pe fondul unor tentative de luare a copiilor cu forta din complex, s-a ajuns chiar la conflicte violente intre avocati si executorii judecatoresti, fapt intens mediatizat si care a determinat Guvernul prin OUG nr. 121/2001 sa suspende adoptiile internationale.
Intr-o cauza de la CEDO, in care reclamanti au fost cei doi italieni carora in 2000 li s-a incuviintat adoptia minorei Florentina, acestia au avut partial castig de cauza, fiind despagubiti de statul roman pentru prejudiciile aduse de autoritati prin incorectul proces de adoptie. Decizia CEDO a statuat insa ca trebuie sa se tina cont de decizia minorilor de a ramane sau nu in complex, care prevaleaza fata de interesul adoptatorilor. De retinut, in cauza s-a implicat si baroana Emma Nicholson, in calitate de raportor european, care s-a opus adoptiei internationale, dupa ce a discutat personal cu minorele de la "Poiana Soarelui" si s-a convins ca acestea nu vor sa plece.
Proces ghidonat spre italieni
La randul ei, minora Florentina Goroh, prin reprezentantii Fundatiei Casa Copilului, a formulat si ea o plangere la CEDO pentru modul in care instantele si autoritatile statului i-au decis soarta fara consimtamantul ei, actiune care se afla pe rol.
Revenind la Dispozitia nr. 21/23.02.2005 a directoarei DGASPC Brasov, prin care s-a dispus plasarea in regim de urgenta a Florentinei, decizie care a dus la ridicarea acesteia de la scoala, avocatii Fundatiei Casa Copilului acuza faptul ca din nou nu s-a cerut consimtamantul acesteia. DGASPC a sesizat in luna februarie a.c. Tribunalul de Minori Brasov pentru a se decide incredintarea minorei unui asistent maternal profesionist. DGASPC Brasov a depus la dosar si un raport efectuat de proprii psihologi, care arata ca minora ar fi fost abuzata emotional, raport fata de care instanta de judecata nu a incuviintat un psiholog neutru la cererea Fundatiei Casa Copilului. Dupa o audiere in camera de consiliu a Florentinei, aceasta a declarat, pentru prima data, in mod oficial, ca ar vrea sa plece din complex. Aceasta declaratie surprinzatoare a survenit insa dupa luarea ei de la scoala, rastimp in care cineva, tinand cont de varsta ei frageda, avea tot timpul sa o convinga ca e mai bine pentru ea sa plece de la "Poiana Soarelui". Ca un facut, in proces a formulat cerere reconventionala si familia de italieni (anuntati probabil de functionari), care a cerut integrarea minorei in familia lor. Iar instanta, in pofida oricaror asteptari, contrar legii in vigoare care prevede ca adoptiile internationale nu sunt prioritare si a faptului ca italienii i-au fost decisi in 2000 ca parinti adoptivi fara consimtamantul ei, a respins cererea DGASPC Brasov de plasament la un asistent maternal profesionist, si a decis integrarea copilului in familia parintilor adoptivi si exercitarea drepturilor parintesti. O adevarata rasturnare de situatie, pe care o vezi numai in filme. Sentinta este definitiva si executorie, desi poate fi atacata cu recurs. Numai ca fiind executorie, minora a si fost data italienilor, iar Fundatia Casa Copilului nu mai stie nimic despre ea. Iata, prin urmare, cum o sentinta care s-a bazat pe concursul autoritatilor locale brasovene (care din nou nu s-au opus adoptiei internationale si au deschis partia procesuala pentru italieni), Florentina Goroh a fost practic exportata, desi nu si-a terminat studiile, fiind in clasa a VII-a si nu se stie cum si le va continua in Italia, unde nu cunoaste limba. Autoritatile locale nu i-au gasit in atatia ani o familie adoptiva de romani, italienii s-au prevalat de o sentinta din 2000 (care ar fi trebuit sa fie anulata pentru lipsa consimtamantului de catre Justitie), iar legea in vigoare, care interzice adoptia internationala, cu exceptia cazurilor cand este vorba de un bunic, a ramas o simpla vorba pe hartie.
Cazul a fost atacat cu recurs de Fundatia Casa Copilului.
Razvan SAVALIUC
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=173683&data=2005-04-11