Straini ademeniti cu copii de infiat si jefuiti de intermediarii romani
Publicat de Stefan Candea in data de 23-Nov-99 18:36
de Stefan Candea (Publicat in Evenimentul Zilei)
Trei familii de italieni o acuza pe avocata Bustea ca a luat 50 de mii de dolari mitaPrezentam in ziarul de ieri modul dubios in care s-au realizat, la inceputul acestui an, doua adoptii ale unor copii romani de catre familii din strainatate. Huhn Iulian Mihai si Elma Melmet (ambii nascuti in august 1998) au ajuns in Grecia si Israel prin intermediul fundatiilor "pentru protectia copilului" "Irene" si "Stuart" (ambele conduse de avocata Elena Bustea), procedura de adoptie fiind facilitata si de citeva certificate medicale "aranjate". Astazi va vom prezenta si alte cazuri de adoptii "cu cintec" in care apar ca fiind implicate avocata Bustea sau personaje care lucreaza pentru fundatiilepe care le conduce.
Un copil infiat de doua ori
La 1 septembrie 1999, Tribunalul Constanta a pronuntat o sentinta prin care fetita Pita Mustafa, in virsta de 4 ani, era incredintata spre adoptie unei familii de americani. Surpriza a aparut atunci cind reprezentanta fundatiei "Sfintii Dimitrie si Ana" - care a intermediat adoptia - a incercat sa inscrie sentinta la Primaria Constanta si sa obtina pentru fetita noul certificat de nastere. La primarie, copilul aparea ca fiind deja "adoptat", in baza unei sentinte civile emise de Tribunalul Bucuresti, in anul 1995. Din acte reiesea ca fetita fusese adoptata de o familie din Spania si ca parasise tara la data de 8 septembrie 1995. Familia spaniola fusese reprezentata de un avocat pe nume Petre Patrascu, care in prezent este vicepresedintele fundatiei "Irene", condusa de avocata Elena Bustea.Cu toate acestea, cei de la fundatia "Sfintii Dimitrie si Ana" spun ca fetita este in tara si asteapta sa primeasca vizele pentru Statele Unite. Mai mult decit atit, ei sustin ca in toti acesti ani copilul nu a iesit din Romania. Practic, inca de la nastere, din 25 decembrie 1994, Pita a stat mai mult prin spitale, fiind foarte bolnava. Starea de sanatate a fetitei si situatia financiara precara a parintilor i-au determinat pe functionarii renumitei fundatii "Holt" sa ia copilul in grija. La data de 17 mai 1995, parintii au consimtit ca fetita sa fie data spre adoptie. Insa, pina la 21 iunie 1999 nu s-a gasit o familie dornica sa o adopte pe Pita. Abia acum, dupa mai mult de patru ani si dupa ce copilul a fost mutat de la o fundatie la alta, a aparut o familie de americani gata sa o adopte. Si cind in sfirsit reusise sa obtina o sentinta favorabila, familia de americani a aflat cu stupoare ca s-a facut o incurcatura si ca in urma cu patru ani a fost adoptat un copil care se numea tot Pita Mustafa. Pentru a lamuri situatia, fundatia "Sfintii Dimitrie si Ana" a sesizat Directia pentru Protectia Copilului - Constanta, iar cazul a fost preluat de politistii din IGP. Intre timp, toate formalitatile de adoptie au fost blocate.
Patrascu se disculpa
Avind in vedere ca avocatul Petre Patrascu s-a ocupat de adoptia din 1995 a fetitei Pita Mustafa, l-am contactat pentru a ne ajuta sa descilcim povestea. Initial, a sustinut ca nu el s-a ocupat de adoptia respectiva. Apoi, cind a aflat ca avem acte care demonstreaza ca a reprezentat interesele familiei de spanioli in 1995, memoria domnului Patrascu s-a reimprospatat brusc. Au aparut pe masa o multime de acte referitoare la acea adoptie. Patrascu sustine ca totul a fost in regula si ca Pita a plecat in noiembrie 199 in Spania. L-am intrebat cum se face ca trei fundatii si Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului din Constanta sustin ca Pita se afla inca in Constanta. Varianta lui Patrascu este ca familia fetitei a avut un alt copil, pe care l-a inregistrat tot pe numele Pitei. Ca dovada, avocatul ne-a prezentat un alt certificat de nastere al Pitei, scos in septembrie 1995. Dupa spusele sale, pe acest certificat "tiganii" luau alocatia copilului. O alta ciudatenie in acest caz este faptul ca presedintele completului de judecata care a dat sentinta favorabila in cazul Pitei este acum avocata a fundatiei "Irene", unde vicepresedinte este Patrascu. Doamna Daniela Bragau, presedinte la Tribunalul Bucuresti, Sectia IV Civia, in anul 1995, intermediaza acum adoptii internationale pentru fundatia avocatei Bustea.
Trei familii de italieni spun ca au dat 50 de mii de dolari spaga
Anul acesta, la 31 august, trei familii de italieni care au incercat sa adopte cite un copil din Romania au depus plingeri la Ministerul de Justitie, la cel al Afacerilor Externe si la Parchet reclamind modul in care au fost jecmaniti de cei care urmau sa ii sprijine in demersul lor. Toate cele trei familii pretind ca, desi i-au dat mii de dolari mita avocatei Elena Bustea, pentru a putea intra in posesia unui copil, nu s-au ales decit cu promisiuni si cu banii luati. Va prezentam in continuare continutul plingerilor italienilor.Cencioni Luigi si Cecio Anna sustin ca, in iulie 1996, au luat legatura cu doamna Bustea si cu o oarecare Cornelia Diaconescu pentru a le fi facilitata infierea unui copil. Dupa ce au dat actele necesare si au semnat niste hirtii, au platit 9.000 de dolari avans, urmind sa mai dea 9.000 de dolari in momentul in care vor primi copilul. Au plecat in Italia, unde asteptau sa fie chemati sa-si ia copilul. Pina in ziua de azi n-au primit nici o veste. In plingerea adresata ambasadorului, sotii Cencioni cer ca banii sa le fie restituiti si spun ca au renuntat la ideea de a mai adopta un copil din Romania.
Copii luati ca la magazin
In plingerea lor, sotii Antonini Egidia si Montagnon Franca - cel de-al doilea cuplu de italieni - afirma, de asemenea, ca au luat legatura cu Bustea Elena si cu aceeasi Cornelia Diaconescu, la 23 august 1996. Diaconescu i-a luat cu masina de la aeroport, spun italienii, si i-a condus la "un institut" unde au "vizionat" un copil, impreuna cu directoarea institutului. Aici s-au facut fotografii, unde apare si Cornelia. De aici au plecat la biroul doamnei Bustea, unde au semnat citeva acte referitoare la adoptie. Mai departe, au fost condusi la o locuinta particulara, unde urmau sa ramina pina la 26 august. Aici au platit primii 9.000 de dolari. Pe 26 august s-au intors in Italia. Pina in noiembrie 1997, au avut loc doar convorbiri telefonice, in care Cornelia le-a facut diferite promisiuni italienilor. La 9 aprilie 1998, sotii Egidia au mai platit 6.000 de dolari printr-un anume Pigniato Angelo. La 23 iunie 1998, italienii au revenit in Romania. Au stat o luna, dupa care, sustin ei, au fost izgoniti din tara de catre Cornelia Diaconescu, fara a-si lua copilul. Intre timp, au mai platit 3.000 de dolari catre "doamna Cornelia". Dezamagiti, in finalul plingerii lor adresate ambasadei, Ministerului de Justitie, de Externe si Parchetului, italienii cer banii inapoi. Ei sustin ca se afla in posesia inregistrarilor convorbirilor telefonice purtate cu Cornelia si cu fetita pe care trebuiau sa o infieze, precum si a unor fotografii impreuna cu cele doua.Acelasi scenariu s-a repetat aproape intocmai si in cazul sotilor Gradasi Patrizio si Lischi Stefania. Din declaratia lor rezulta ca au intrat in legatura cu filiera Bustea-Cornelia in decembrie 1997, ajungind la Bucuresti citeva luni mai tirziu. Au mers la un notar, Tomescu Ileana, unde au intocmit citeva acte. S-au deplasat la un orfelinat, unde si-au ales un copil, ca dintr-un magazin. Copilul se numeste Vlad George. Cornelia, sustine cuplul de italieni, le-a cerut 7.000 de dolari. Cu toate acestea, la 3 februarie italienii s-au intors acasa fara copil. In aprilie 1998, italienii au mai platit 8.000 de dolari pe numele unui italian, Mascheroni Roberto. Convorbirile telefonice au continuat si au fost inregistrate de catre italieni. Dupa un lung sir de promisiuni, in septembrie 1998, familia de italieni a aflat de la autoritatile italiene ca adoptia nu se poate efectua. Banii nu le-au fost restituiti nici pina in prezent. In fata acestui potop de acuzatii, avocata Bustea neaga tot. Ea sustine ca nu-i cunoaste pe italieni si ca plingerile sunt fabricate. Si asta cu toate ca plingerile au fost traduse si autentificate de un functionar al ambasadei Italiei la Bucuresti. Intrebata daca a cerut vreodata mita pentru a facilita o adoptie, Bustea sustine ca "nu am cerut un ban in plus, niciodata". Cu toate astea, ramin plingerile italienilor, asupra carora politia urmeaza sa se pronunte. Insa mai ramine si faptul ca numele avocatei Bustea nu este prezent pentru prima oara intr-un scandal legat de inselaciuni in cazul unor adoptii internationale. Presa italiana si spaniola au relatat pe larg, in vara si toamna anului 1995, cazuri ale unor cetateni italieni si spanioli inselati si care o acuzau pe avocata Elena Bustea.
Bustea si Cornelia - protagoniste intr-un imens scandal de presa in Spania si Italia
Pe 20 iulie 1995, un imens scandal de presa izbucneste in Italia. Povestea, asa cum reiese din zeci de articole publicate in toata presa italiana, este urmatoarea. Familia Amatulli infiaza doi copii din Romania: Marian de 3 ani si Daniela de 7 luni, frate si sora. Desi aveau la mina o sentinta judecatoreasca care le incredinta cei doi copii, in momentul in care italienii au venit sa-si ia copiii din Bucuresti au aflat cu stupoare ca intre timp fetita fusese vinduta unei familii de spanioli, pentru 3.000 de dolari. Familia Amatulli a acuzat-o pentru aceasta ticalosie pe nimeni alta decit... avocata Bustea. Cei doi soti au declarat ziarelor italiene ca pot demonstra cu probe ca avocata Bustea sta in spatele afacerii. Aberatia a fost posibila datorita existentei a doua sentinte date de Tribunalul Bucuresti, la distanta de numai o luna jumatate, amindoua privind infierea aceluiasi copil. Daniela a fost infiata de doua ori, in final plecind in Spania si fiind despartita de fratele ei. Nici pina acum cazul nu a fost elucidat. Elena Bustea sustine ca vina apartine exclusiv italienilor si ca Justitia Romana i-a dat dreptate.In noiembrie 1995, un scandal similar a izbucnit in Spania. Ziarul El Pais si Telemadrid au acordat un spatiu amplu unor ilegalitati in infierea unor copii din Romania. Protagonista: aceeasi avocata Bustea. Din relatarile presei iberice reiesea ca, in acea perioada, in Spania era cunoscut numarul de mobil al unei avocate "Ileana" (s-a dovedit ca este vorba de Elena Bustea). Toti cei interesati in infierea unui copil din Romania erau la curent cu faptul ca poti sa o faci in doua saptamini, contra sumei de 20-30 de mii de dolari. Dupa infierea lor, majoritatea parintilor adoptivi au avut insa probleme cu actele in Spania sau copiii apareau ca infiati de catre altii. Si in acest caz, Elena Bustea declara ca nu se simte cu nimic vinovata, motivele campaniei de presa fiind "dusmaniile personale" si interese oculte. Intrebata cum isi explica inversunarea presei din doua tari diferite si ce "dusmanii" sau interese oculte ar putea avea cetatenii straini care au dat declaratii impotriva sa, avocata nu a putut raspunde.Elena Bustea sustine cu convingere ca fundatiile ei, "Irene" si "Stuart", sunt curate ca lacrima si tocmai de aceea sunt pizmuite de concurenta. Bustea afirma, nici mai mult nici mai putin, ca "toate dosarele sunt fabricate la comanda" de colonelul Stanciu, politistul care a lucrat la mai toate dosarele aflate acum in atentia IGP. Nu i se pare nimic anormal avocatei Bustea nici faptul ca fosta presedinta a Sectiei IV din Tribunalul Bucuresti, Daniela Bragau - care a dat numeroase sentinte in cazuri de adoptii - este avocata fundatiilor sale. Ca atare, respinge orice insinuare privind existenta in afacerile cu adoptii a unui adevarat lant mafiot care uneste fundatii, avocati si judecatori.
Politisti mutati disciplinar
Dincolo de intrebarile pe care ni le-am pus si a semnalului de alarma pe care vrem sa-l tragem, problema coruptiei in cazurile de adoptii internationale ramine in sarcina politiei si a justitiei romane. Numai o ancheta minutioasa poate stabili cite din acuzatiile pe care numerosi cetateni straini i le aduc celei care conduce fundatiile "Irene" si "Stuart" sint adevarate si ce interese au stat in spatele eliberarii unor acte medicale mai mult decit dubioase. Cu toate acestea, ultimele evolutii din dosarele deja in lucru la politie ne fac sa credem ca afacerea va fi musamalizata.La inceputul acestei luni, singurii doi politisti care investigau de mult timp traficul cu copii, col. Marian Stanciu si cpt. Adrian Barascu, au fost mutati la departamentele Furturi Auto si Antidroguri. La sedinta Comitetului Roman pentru Adoptii, in care urma sa se discute reacreditarea fundatiei doamnei Bustea, celor doi politisti li s-a dat un ordin nescris ca sa nu se prezinte. Mai mult, cei doi au fost in cele din urma retrasi din Comitetul Roman pentru Adoptie. Iar zilele trecute, Ministerul de Interne anunta ca Stanciu si Barascu vor fi mutati disciplinar, la Politia Capitalei. Speram, totusi, ca in final cineva sa puna o concluzie pe dosarele cu adoptii intocmite de cei doi si adevarul sa iasa la lumina.