Cum a vândut Nicolae Ceau?escu copiii români unor familii din Fran?a

Cum a vândut Nicolae Ceau?escu copiii români unor familii din Fran?a

AL

ANA LUCA

Jul 26 2017, 3:50pm

Francezii preferau mai ales copiii blonzi ?i îi alegeau din acela?i orfelinat pe care l-a vizitat Michael Jackson, unde li se cereau ?p?gi.

Share

Tweet

Fotografie via Fototeca Online a Comunismului Românesc, Cota: 6/1974

Cercet?rile sociologice din ultimii ani arat? c? mul?i dintre românii de 18 - 20 de ani habar nu au ce a fost comunismul. Unii dintre ei cred c? dictatorul Nicolae Ceau?escu a fost patriot ?i c? era chiar un tip cool, care le oferea tuturor o locuin?? ?i un loc de munc?, c? a?a le-au spus p?rin?ii ?i propaganda nostalgic?. Îns?, în realitate, Nicolae Ceau?escu a fost un tip absolut sinistru.

PUBLICITATE

Iar cât de patriot era reiese dintr-un fapt absolut inimaginabil pân? acum: Nicolae Ceau?escu a fost un adev?rat traficant de copii. Dintr-o cercetare derulat? de o tân?r? istoric? de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului ?i Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Luciana Jinga, reiese c? Nicolae Ceau?escu a vândut efectiv orfani din România unor familii din Occident, în special în Fran?a. Un copil costa 3000 - 3500 de dolari, iar la aceast? sum? se ad?ugat ?paga pe care p?rin?ii adoptivi trebuiau s-o pl?teasc? mah?rilor comuni?ti pentru a rezolva problema adop?iei interna?ionale, dup? cum a spus Luciana Jinga în cadrul unei ?coli de var? organizat? la Sinaia de IICCMER pe tema exilului românesc.

ORFANII ROMÂNI CEL MAI BUN EXPORT AL PATRIO?ILOR COMUNI?TI

Fotografie via Fototeca Online, cota 17/1965

„În mod absolut neobi?nuit ?i ie?it din orice norme, regimul comunist este cel care a demarat adop?iile interna?ionale. România era singura ?ar? din tot continentul european care d?dea copii la adoptat; toate celelalte ??ri europene primeau copii", spune Luciana Jinga.

Nicolae Ceau?escu ?i regimul comunist, în general, au f?cut comer? cu oameni. Mai întâi, au vândut evrei, apoi au vândut germani, iar la final, când nu mai aveau nici evrei, nici germani, au vândut orfani.

„În cazul evreilor ?i germanilor, ace?tia erau vându?i, dar nu împotriva voin?ei lor. Ei erau r?scump?ra?i, ajuta?i umanitar de c?tre statul Israel sau de Republica Federal? German?", spune istoricul Adrian Niculescu, vicepre?edintele IICCMER.

PUBLICITATE

În cazul copiilor, îns?, alta era situa?ia. Ace?tia erau vându?i f?r? ca cineva s? ?in? cont de voin?a lor. „Copiii erau vându?i ca pe un produs. La ?ase luni nu puteau s? î?i manifeste dorin?a s? plece în str?in?tate", mai spune Luciana Jinga. Cele mai multe adop?ii interna?ionale au fost f?cute în anii 1980.

Vezi ?i:

„S-a început cu dou?-trei-patru cazuri pân? la începutul anilor 1980. Atunci, fenomenul începe s? explodeze", mai spune Luciana Jinga. Practic, Nicolae Ceau?escu ?i-a dat seama c? poate face bani serio?i din comer?ul cu copii. Drept urmare, comuni?tii români au trimis avoca?i în Occident care s? contacteze agen?iile de adop?ii din Fran?a. Evident, puteau fi ofi?eri acoperi?i ai Securit??ii.

Le ofereau acestora copii spre adop?ie. „Ace?ti avoca?i le spuneau celor de la agen?ii: în aceast? lun? v? putem oferi zece copii! Aduceau cu ei ?i pozele copiilor. În general, le propuneau copii blonzi", mai adaug? Luciana Jinga. Erau copii impecabili din punct de vedere fizic.

FRANCEZII PREFERAU S? ADOPTE COPIII BLONZI DIN ROMÂNIA

Fotografie via Fototeca Online a Comunismului Românesc, Cota. 413/1966

În acea perioad?, francezii puteau adopta ?i copii din statele din Africa sau copii indios din America de Sud, spune istoricul Adrian Niculescu. Francezii preferau copiii blonzi din România. Luciana Jinga spune c? francezii puneau banii într-un cont privat din str?in?tate, care apar?inea Securit??ii, apoi se prezentau la orfelinatul în care erau g?zdui?i ace?ti copii. În toat? România exista un singur astfel de orfelinat: Orfelinatul num?rul 1 din Bucure?ti, din apropierea Arcului de Triumf, care a fost vizitat ?i de Michael Jackson.

Pentru c? ace?ti copii orfani care erau g?zdui?i acolo erau o marf? de export valoroas?, ei erau foarte bine îngriji?i, iar ingrijitoarele erau dr?gu?e cu ei. Acolo veneau p?rin?ii francezi, care î?i aleseser? în prealabil copilul pe baza fotografiilor puse la cale de securi?ti, iar la orfelinatul din Bucure?ti f?ceau cuno?tin?? cu copilul.

PUBLICITATE

Cite?te ?i: Am vorbit cu b?rba?i despre ce însemna s? iube?ti o femeie pe vremea lui Ceau?escu

Francezii nu erau l?sa?i s? interac?ioneze prea mult cu copilul, ca s? nu se ata?eze micu?ii prea mult de viitorii lor p?rin?i adoptivi, pentru c? procedurile de adop?ie interna?ional? durau ani buni. În schimb, familiile de francezi erau încurajate s? dea ?p?gi pentru a cump?ra bun?voin?a autorit??ilor ?i s? aduc? „ajutoare" la c?min: produse de strict? necesitate care lipseau din România, de la lapte praf la haine sau medicamente. Toate acestea erau cerute neoficial. Francezii veneau a doua oar? cu geamantane cu aceste produse.

Desigur, spune Luciana Jinga, multe dintre aceste bunuri ajungeau la îngrijitoare. Alte ?p?gi ajungeau inclusiv la persoane care f?ceau parte din Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Adop?iile interna?ionale erau aprobate de Consiliul de Mini?tri al Republicii Socialiste România. În Fran?a plecau cam o sut? de copii pe an.

TRAFICUL ?STA DE COPII DUSESE LA RELA?II TENSIONATE ÎNTRE CEAU?ESCU ?I FRAN?A

Fotografie via Fototeca Online a Comunismului Românesc, Cota: 196/1966

Îns? au existat ?i momente tensionate în acest trafic oficial de copii. Pre?edintele Fran?ei, Francois Mitterand, trebuia s? fac? o vizit? în România în anul 1982, îns?, pentru c? Securitatea a încercat s? îl asasineze pe disidentul român Virgil T?nase, refugiat în Fran?a, a refuzat s? mai vin? în România ?i a spus într-o conferin?? de pres?: „Refuz s? strâng mâna unui tiran!", dup? cum î?i aminte?te Adrian Niculescu, el însu?i fost exilat în Occident.

„Ceau?escu a spus: refuz? s? mai vin?? Atunci îi bloc?m adop?iile!", mai afirm? Luciana Jinga. Procedura de adop?ie interna?ional? s-a îngreunat dup? acest incident, iar dup? anul 1987, când Nicolae Ceau?escu a devenit izolat aproape complet pe plan interna?ional, a decis s? opreasc? în ?ar? to?i copiii adopta?i, f?r?, îns? s? opreasc? ?i procedurile de adop?ie.

PUBLICITATE

„Francezii continuau s? vin?, s? dea cei 3000 de dolari ?i ?p?gile, dar copiii nu mai plecau. Statul comunist excroca aceste familii de francezi", mai spune Luciana Jinga.

Blocarea plec?rii în Fran?a a copiilor adopta?i a tensionat ?i mai mult rela?iile dintre pre?edintele francez Francois Mitterand ?i Nicolae Ceau?escu. Francois Mitterand devenise tot mai insistent ?i a cerut rezolvarea problemei, spre maxima iritare a lui Nicolae Ceau?escu. Luciana Jinga a g?sit o stenogram? a unei ?edin?e a Consiliului de Mini?tri de la Bucure?ti, în care dictatorul comunist spunea c? „Iar m-a sunat nebunul cu copiii!". În cele din urm?, Ceau?escu a fost de acord ca guvernul francez s? trimit? la Bucure?ti o delega?ie ca s? negocieze rezolvarea problemei copiilor adopta?i.

Oficialii francezi au prins Revolu?ia din 1989 la Hotelul Intercontinental, în a?teptarea unei întâlniri cu Ceau?escu

OFICIALII FRANCEZI A?TEPTAU ÎNTÂLNIREA CU CEAU?ESCU CÂND A ÎNCEPUT REVOLU?IA

Fotografie via Fototeca Online a Comunismului Românesc, Cota: 2/1965

În aceste condi?ii, pre?edintele Fran?ei, Francois Mitterand, a decis ca în fruntea delega?iei s? se afle ministrul francez al Afacerilor Sociale, un semn al importan?ei deosebite pe care o acorda acestei probleme.

Din delega?ie f?ceau parte ?i reprezentan?i ai Crucii Ro?ii Franceze. Întâlnirea lui Nicolae Ceau?escu trebuia s? aib? loc în luna noiembrie. Îns?, din cauza contextului interna?ional tumultuos, Nicolae Ceau?escu nu s-a mai întâlnit cu delega?ia francez?.

În noiembrie 1989, a avut loc Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român care l-a reales în fruntea sa pe dictatorul român, apoi a urmat vizita lui Nicolae Ceau?escu în Uniunea Sovietic? ?i conflictul cu conduc?torul sovietic Mihail Gorbaciov, care îi cerea reforme ?i concesii tiranului de la Bucure?ti, iar regimurile comuniste c?deau unul dup? altul, a?a cum c?zuse ?i zidul Berlinului.

PUBLICITATE

Îns?, pentru c? Francios Mitterand îi ceruse ministrei Afacerilor Sociale s? r?mân? în Bucure?ti pân? rezolv? problema, oficialii francezi nu au plecat. Ei au r?mas la Hotelul Intercontinental pân? când a izbucnit Revolu?ia din 1989.

„Se tr?gea în toate direc?iile, dar francezii nu s-au mi?cat de la Bucure?ti, cu scopul de a lua copiii adopta?i!", spune Luciana Jinga.

La Bucure?ti au început s? soseasc? ?i jurnali?tii trimi?i de presa interna?ional? ca s? relateze despre Revolu?ie. ?i jurnali?tii francezi erau caza?i la Hotelul Intercontinental. A urmat apoi închiderea spa?iului aerian românesc. Totu?i, unele avioane puteau ateriza, îns? nimeni nu putea decola. Ultima aeronav? care a aterizat a fost un aerotaxi, un zbor privat, care a ajuns la Bucure?ti la 15.30, în 22 decembrie 1989, de la Roma ?i avionul s-a întors imediat, cu mult noroc, în capitala din Italia, cu primele casete video filmate de jurnali?tii str?ini la Bucure?ti.

Cite?te ?i: Nuduri române?ti de pe vremea lui Ceau?escu

Delega?ia guvernamental? francez? a f?cut, totu?i, ca primul avion care a decolat de pe aeroportul din Otopeni, dup? redeschiderea spa?iului aerian, s? fie cel spre Paris. Oficialii francezi au plecat cu tot cu copiii adopta?i.

„A fost un moment foarte important. Delega?ii francezi au spus lumii întregi despre criza umanitar? din România ?i despre celelalte orfelinate, în care copiii tr?iau în ni?te condi?ii groaznice, greu de imaginat, mai ales copiii cu handicap, care au fost supu?i unui regim de exterminare", mai spune Luciana Jinga.

.