Home  

Hurenbock-Kinder

Sextourismus

Hurenbock-Kinder

Ihre Väter waren Sextouristen, ihre Mütter sind Prostituierte. In den Slums, in denen sie leben, werden sie behandelt wie Aussätzige. Eine Reportage von den Philippinen.
Von Wolfgang Bauer

"Er ist fett", sagt Noriel, 11. Der Junge hält sich das Bild ganz nah vor die Augen. Das Foto zeigt einen Fremden. "Er ist alt und hässlich." Auf seinem Kopf wachsen nur noch wenig Haare. Der Hals ist dürr und faltig. Die Brille hängt schief auf der Nase, trunken stiert der Mann zum Bildrand hinaus. Wie eine Puppe hält er eine zierliche Filipina im Arm, in Slip und knappem BH, auch sie schaut ins Leere.

"Er hat meine abstehenden Ohren", sagt Noriel, "meine große Nase." Er hat einen ähnlich hellen Hautton wie der Fremde. Die Kinder in der philippinischen Provinz rufen ihn "den Milchfisch". Er ist dem Mann auf dem Foto nie begegnet, und doch ist ihm der Mann vertraut. Noch einen Moment hält der Junge das Bild in den Händen, den Kopf schief gelegt, nachdenklich, bevor es seine Mutter wieder wegsperrt, in einen Koffer mit Vorhängeschloss.

"Kindskauf", Pflege oder Adoption?

"Kindskauf", Pflege oder Adoption? Zwei aus Rumänien stammende Frauen sollen einen Menschenhandel eingefädelt haben
Schweinfurt / Bad Kissingen / Zeitlofs (01.07.2010) - Bei seinen Pflegeeltern in Zeitlofs lebt das bald vier Jahre alte Mädchen aus Rumänien auch heute noch. Im Dezember 2006 kam es in den Landkreis Bad Kissingen - damals aber unter höchst dubiosen Umständen, die danach das Gericht beschäftigten und es in diesen Tagen schon wieder tun. Denn gegen zwei aus Rumänien stammende Frauen, die maßgeblich beteiligt waren bei der Vermittlung des Kindes nach Unterfranken, läuft vor der 2. Kleinen Strafkammer des Landgerichts Schweinfurt derzeit das Berufungsverfahren. Verurteilt wurden die beiden in erster Instanz vom Amtsgericht Bad Kissingen im Januar 2009 wegen versuchtem Kinderhandel, Betrug und einer Ordnungswidrigkeit.
Der ganze Fall ist äußerst kompliziert und gestaltete sich auch am ersten Verhandlungstag in Schweinfurt langwierig. Fakt ist, dass das Mädchen als Säugling vor rund dreieinhalb Jahren aus Osteuropa, genau genommen aus einem kleinen Dorf nahe der rumänischen Stadt Temesvar nach Zeitlofs zu den Pflegeeltern kam. Ob aber nur zunächst vorübergehend eben zur Pflege und für eine Bahandlung, weil es erkrankt war, oder mit dem Hintergedanken, es für eine Adotion dauerhaft hierzubehalten, das ist eine der vielen offenen Fragen, die sogar überregionale Medien bewegt haben und einen in Schweinfurt anwesenden Reporter aus Rumänien, der sich des Falls annahm. Im Mittelpunkt: Eine heute 58 Jahre alte, verwittwete Krankenschwester aus Rumänien, die Ende 2006 im Lager Hammelburg lebte und die durch einen Zeitungsbericht vom 2. November 2006 in der Saale-Zeitung die Geschehnisse ins Rollen brachte. Sie wurde in erster Instanz zu einem Jahr und zwei Monaten Freiheitsstrafe verurteilt, ihre mitangeklagte Tochter zu 120 Euro Geldbuße wegen eines Verstoßes gegen das Adoptionsvermittlungsgesetz. Beide legten Einspruch ein, ebenso aber die Staatsanwaltschaft, die ein Urteil möchte wegen eines vollendeten Kinderhandels - und eine Vollstreckung der Strafe nicht mehr zu Bewährung, wie das Amtsgericht noch entschied. Die 58-Jährige ist nämlich einschlägig vorbestraft.
"Ein großes Herz für Kinder in Not" - so hieß die Überschrifts des Ausgangsartikels, in dem die 1990 eingesiedelte Deutsch-Rumänin vorgestellt wurde und ihr Vorhaben, in dem rund 1300 Kilometer entfernten Heimatort in Rumänien zu helfen. Mit Kleider- oder Spielzeugspenden, Süßigkeiten oder Geld. Eine Stiftung gründete sie, kaufte in Rumämien ein Haus, um arme Kinder aufzunehmen. In und um Hammelburg wollte sie einen gemeinnützigen Verein gründen, suchte Mitstreiter. Der Zeitungsbericht sollte bewusst mit Passagen wie "Leid und Hunger im Heim" oder "traurige Augen der Kinder" Interesse wecken, um die Not zu lindern. Und tatsächlich meldete sich (unter anderen) eine Frau aus Zeitlofs per Telefon (die Festnetznummer gehörte der jüngeren Angeklagten, die ältere konnte sich damals einen Telefonanschluss leisten).
Die Frau aus Zeitlofs rief an, wie sich herausstellte, zumindest behauptet das die Frau und ist das auch Gegenstand der Anklage, wollte sie ein Kind aus Rumänien adoptieren. Die Angeklagte hatte sich zuvor schon beim Jugendamt erkundigt und dort erfahren, dass dies rechtlich nicht möglich ist. Dennoch trafen sich die Rumänin sowie die interessierte Frau und ihr Mann zur Besprechung, die Frau reiste sogar mit dem Bus 14 Stunden lang nach Rumänien, sah die heruntergekommene Wohnung der Familie, bei dem das kleine Mädchen das jüngste von neun Kindern war. Um die Sache etwas zu verkürzen: Der leibliche Vater flog mit nach Deutschland, das Kind ebenso. Die Rede muss gewesen sein von einer zunächst sechsmonatigen Pflege, von staatlicher Seite aus auch genehmigt. Anscheinend aber muss auch eine spätere Adoption vereinbart worden sein. "Unter dem Deckmantel der Dankbarkeit" soll die ältere Angeklagte sich laut Ersturteil dafür Geldzahlungen versprochen haben.
Und es floss auch Geld: 1000 Euro tranferierten die Pflegeeltern nach Rumänien für Strom, Sprit, Holz oder Busfahrkosten. Dann nochmals 1000 Euro für eine Renovierung der Fenster am Haus für die Kinder. Anscheinend mit einer Rückzahlungsversicherung, was aber nie eintraf, da die Angeklagte kein Geld hatte. Ende des Jahres flossen nochmals 300 Euro für eine Waschmaschine zu den Kindseltern, obwohl die gar keinen Wasseranschluss besaßen, und 300 Euro für einen Besuch der Kindsmutter in Unterfranken. Laut Anklage forderte die Angeklagte weitere 6000 Euro - für eine Hausrenovierung und dafür, die Adoption zu beschleunigen.
Als die Rumänin im Januar 2007 einen Unfall hatte, kam ihre Tochter, heute 29, ins Spiel. Sie organsierte mehr oder weniger den Besuch der leiblichen Eltern, holte die interessierte Frau aus Zeitlofs nach einer Rückkehr aus Rumänien am Flughafen ab (und schilderte nun eine von der Frau verlangte vierstündige Heimfahrt von Frankfurt über einen Umweg nach Zeitlofs). Als weitere 300 Euro gezahlt werden sollten, muss der Frau klar geworden sein, dass es sich nicht um eine Adoption, sondern um einen "Kindskauf" handelte, woraus sie das Jugendamt Bad Kissingen einschaltete. Zuvor schon forderte die leibliche Mutter die sofortige Herausgabe des angeblich verkratzten Säuglings, was die Frau aber verweigerte. Beiderseits wurde die Polizei eingeschaltet. Noteriell in Rumänien beglaubigt, ob nun rechtens oder nicht, ist eine Pflegschaft bei der unterfränkischen Familie bis Ende Juni 2010. Seit einiger Zeit schon ist aber zu hören, dass die leiblichen Eltern ihr Kind zurückwollen. Doch seitens der rumänischen Behörden passierte bislang nichts. Diverse Lokalpolitiker setzten sich inzwischen dafür ein, damit das Mädchen in Zeitlofs bleiben kann.
Zurück zum Gerichtsfall, bei dem es das Ansinnen der Staatsanwaltschaft ist, auch die in Würzburg lebende Tochter und somit die jüngere Angeklagte wegen einer eigenen Initiative zur Vermittelung zu verurteilen. Dreieinhalb Stunden dauerte es alleine am ersten Prozesstag bis zum Eintrit in die Beweisaufnahme. Die so lange vor dem Sitzungssaal wartenden Pflegeeltern reagierten stinkesauer. Die ältere Angeklagte und ihre Wahlverteidigerin Christina Glück aus Würzburg bezogen so lange Stellung und beantworteten Fragen, ohne dass der Prozess deshalb aber so richtig ins Rollen kam. Tenor der Aussage, wie nicht anders zu erwarten: Es sei nie um eine Adoption gegangen, nur darum, dem Kind zu helfen. Rein der Wille der Familie in Zeitlofs sei es gewesen, den Säugling zu behalten. Womöglich habe es Absprachen gegeben zwischen ihnen und den Kindseltern, die am kommenden Donnerstag am zweiten Verhandlungstag extra aus Rumänien anreisen werden, wie das auch die 58-Jährige tat, weil sie nun wieder in ihrem Heimatland wohnt. "Helfen un helfen - da ist anscheinend ein Unterschied", bemerkte sie in gutem Deutsch.
Extra vom neuen Arbeitsplatz in Bad Tölz kam ein einstiger Mitarbeiter des Bad Kissinger Jugendamtes als einer von ganz vielen Zeugen am ersten Nachmittag, unter denen auch die 43 Jahre alte Frau aus Zeitlofs war. Der Prozess wird kommenden Donnerstag ab 8.30 Uhr fortgesetzt. Dann sind auch die Plädoyers und das Urteil zu erwarten.

Kinderhandel? Aussage steht gegen Aussage

SCHWEINFURT

Kinderhandel? Aussage steht gegen Aussage

Gericht rügt Blauäugigkeit der Pflegemutter

ANZEIGE

Am Landgericht hat am Donnerstag eine mit Spannung erwartete Berufsverhandlung begonnen, die nicht nur strafrechtliche Bedeutung hat, sondern auch ein Politikum ist. Verantworten müssen sich eine ehemals in Hammelburg lebende gebürtige Rumänin und ihre Tochter. Der Hauptvorwurf: Kinderhandel. Des Weiteren stehen Betrugsvorwürfe in Zusammenhang mit Spendengeldern im Raum.

BUNDESTAG-UL GERMAN, ÎN "CONTROL" LA TIMI?OARA

BUNDESTAG-UL GERMAN, ÎN "CONTROL" LA TIMI?OARA Feti?a sechestrat? în Germania va fi readus? acas? Susanne Kastner, vicepre?edinte al Parlamentului federal german, a venit la Timi?oara pentru a se documenta despre soarta feti?ei românce, sechestrat? de trei ani la o familie german? din Bavaria. Ini?iativa Jurnalului Na?ional de a investiga acest caz de "adop?ie" a trezit interesul autorit??ilor federale germane. de Mircea Opris 6/06/2009 1037 vizite Într-o întâlnire privat? cu pre?edintele CJ Timi? ?i cu prefectul jude?ului, Susanne Kastner a declarat c? este ilegal faptul c? familia din Germania a ?inut-o pe minora Nicoleta Trif timp de trei ani acolo ?i c? autorit??ile române ?i germane vor declan?a o ac?iune comun? pentru readucerea în România a feti?ei. Între timp, presa din landul Bavaria a semnalat un al doilea caz în care o familie german? "între?ine" un copil român, în condi?ii similare, la limita legalit??ii. Identitatea celui de-al doilea copil ?i date despre caz nu au fost f?cute publice înc?, urmând ca autorit??ile germane s? declan?eze o anchet? privind acest al doilea caz ?i eventuale alte cazuri în care copii români au fost "adopta?i" de familii din Germania, lucru interzis prin lege. Cazul minorei Nicoleta Trif, ?inut? f?r? forme legale de o familie din Bavaria de mai bine de trei ani, a ajuns în aten?ia vicepre?edintelui Bundestag-ului, cel mai înalt for executiv din Germania. Susanne Kastner a f?cut o vizit? de trei zile la Timi?oara, Buzia? ?i Lipova unde a vizitat câteva centre pentru minori. La Timi?oara aceasta a avut o consultare privat? cu pre?edintele CJ Timi?, Constantin Ostaficiuc, prefectul de Timi?, Mircea B?cal? ?i cu directorul Direc?ie pentru Protec?ia Copilului Timi?, Rodica Negrea. Kastner a declarat c? este un act ilegal ac?iunea familiei Biemueller, cea care o ?ine practic sechestrat? pe micu?a din Giulv?z înc? din anul 2006. În toat? aceast? adop?ie mascat?, vinovate au c?zut Estera Schweitzer ?i Annelise Jugu, cet??ene româno-germane, care nu au f?cut altceva decât s? pun? în leg?tur? familia din Germania care de?ine feti?a cu familia natural? din România. IMPLICARE OFICIAL? Susanne Kastner a declarat în exclusivitate pentru Jurnalul Na?ional c? din punctul ei de vedere feti?a este ?inut? ilegal în Germania ?i c? în privin?a procesului în care sunt acuzate cele dou? cet??ene româno-germane pentru intermedierea copilului, Estera Schweitzer ?i Annelise Jugu, ea nu se poate pronun?a, deoarece în Germania puterile legislativ?, executiv? ?i judec?toreasc? sunt strict separate, iar politicienii nu au dreptul s? intervin? în actul de justi?ie. "Doamna Kastner a fost foarte ferm? ?i a spus c? trebuie aplicat? legea. Adop?iile interna?ionale din România sunt ilegale. Ea a condamnat atât familia german? care a acceptat s? pl?teasc? ni?te bani pentru a ?ine acest copil în Germania, cât ?i familia natural? a feti?ei care a acceptat s? î?i vând? copilul. Cât despre persoana care se presupune c? a f?cut tranzac?ia am în?eles c? va fi condamnat? în Germania. Noi am cerut s? ni se transmit? sentin?a ?i documenta?ia ?i nou? în România. Kastner a fost de acord cu propunerea noastr? de a trimite în Germania un psiholog vorbitor de limba german?, de la Direc?ia pentru Protec?ia Copilului Timi?, pentru a evalua situa?ia ?i pentru a plasa copilul într-o familie sigur?, undeva feti?a s? poat? vorbi în german?. Doamna Kastner nu a f?cut nici un fel de presiuni ?i a cerut s? se lucreze pe lege", ne-a declarat Constantin Ostaficiuc, pre?edintele CJ Timi?. ADOP?IE ILEGAL? Prefectul de Timi?, Mircea B?cal?, a avut ?i el o întrevedere cu vicepre?edintele Bundestag-ului, pe aceea?i tem?. "Doamna Kastner a spus ?i ea c? aceast? form? de adop?ie este ilegal?. A mai întrebat dac? plasamentul feti?ei se poate face la familia din Germania, îns? Rodica Negrea, directoarea Direc?iei de Protec?ie a Copilului, i-a explicat c? acest lucru este ilegal ?i c? plasamentul se poate face doar la o familie din România. Întâi copilul va fi luat la o familie de plasament din Germania, apoi va fi adus? la o familie de plasament din România, tot vorbitori de limba german?. Apoi, cu ajutorul unui psiholog, copilul va fi integrat încet, încet, în familia natural?", a declarat prefectul de Timi?, Mircea B?cal?.

.

Rumänisches Pflegekind: Kastner sieht keine Chance, die Rückführung zu verhindern

LKR. BAD KISSINGEN

Rumänisches Pflegekind: Kastner sieht keine Chance, die Rückführung zu verhindern

Fall spitzt sich zu
„Ich halte die ganze Geschichte für sehr schlimm.“ Susanne Kastner, Vizepräsidentin des Deutschen Bundestages, sieht keine Möglichkeit, die Rückführung eines im Landkreis Bad Kissingen lebenden rumänischen Pflegekindes in sein Geburtsland zu verhindern. Wie Kastner auf Anfrage der Main-Post bestätigte, habe sie sich Anfang Juni persönlich und vor Ort bei der Kinderschutzkommission in Temesvar für das Verbleiben des Mädchens in Deutschland eingesetzt.

Das Schicksal des knapp dreijährigen Mädchens beschäftigt seit Monaten deutsche und rumänische Behörden. Im Dezember 2006 war das Kind durch die Vermittlung einer Deutsch-Rumänin auf rechtlich höchst umstrittenem Weg zu einer Pflegefamilie in den Landkreis Bad Kissingen gekommen. Diese wollte das Kind nach einer Pflegefrist adoptieren, was aber nach rumänischer Gesetzeslage nicht möglich ist. „Nach Auskunft der rumänischen Behörden will die leibliche Mutter jetzt, dass das Kind zurückkommt“, so Kastner.



Bereits am 2. Juni hätte das Kind nach Rumänien zurückgeführt werden sollen, sagte Kastner. „Bei unseren Gesprächen wurde mir dann aber noch einmal ein Aufschub zugesagt.“ Einen dauerhaften Pflegestatus des Kindes in Deutschland lehnten die rumänischen Behörden aber kategorisch ab, so Kastner. Dies werde neben dem Wunsch der leiblichen Mutter auch mit der eindeutigen rechtlichen Lage in dem EU–Land begründet.

 

Kastners Informationen nach gibt es Pläne, „das Kind mit einem Konsulatsmitarbeiter und einer Deutsch sprechenden Psychologin abzuholen und einer Deutsch sprechenden Pflegefamilie in Rumänien zuzuführen“. Sollte es dazu kommen, „werde ich persönlich immer wieder die Lebensumstände des Mädchens erfragen“, versicherte Kastner im Telefonat mit dieser Zeitung.

Wie berichtet, kam das Kind als Baby nach Deutschland. An seine leiblichen Eltern erinnert es sich nicht und es spricht auch kein Wort Rumänisch. Das Mädchen stammt aus ärmlichen Verhältnissen und war zum Zeitpunkt der Vermittlung das jüngste von neun Kindern.

Es ist nach Auffassung der deutschen Behörden vorbildlich in seine Pflegefamilie integriert. Eine Rechtsanwältin aus Fulda, die die Pflegefamilie juristisch vertritt, ist vor diesem Hintergrund überzeugt, „dass das Kind schwere psychische Schäden erleiden wird, wenn es aus dieser Familie herausgeholt wird“.

 

„Der leibliche Vater hat das Baby damals ja mit nach Deutschland begleitet und war sogar noch einige Tage bei uns zu Gast.“

Die deutsche Pflegemutter des Mädchens

Eine Rückführungsmaßnahme könne nach Ansicht der Juristin „wenn überhaupt, nur dann erfolgreich sein, wenn die Pflegefamilie intensiv involviert wird“. Die Pflegemutter hatte sich wiederholt auch gegenüber dieser Zeitung beklagt, dass die rumänischen Behörden keinerlei persönlichen Kontakt mit ihr aufnähmen.

Kastner äußerte die Befürchtung, dass ein Artikel des rumänischen Journalisten Mircea Opris, der für die in Bukarest erscheinende große Tageszeitung Jurnalul National im Landkreis Bad Kissingen und in der Pflegefamilie recherchierte, die Situation zugespitzt haben könnte. „Die Behörden sind jetzt hellwach in dieser Sache.“

Bei der Pflegemutter wachsen Verzweiflung und Fassungslosigkeit. „Der Journalist hat doch persönlich gesehen, wie gut es dem Mädchen hier geht.“ Sie habe auch die leiblichen Eltern durch Fotos und Briefe immer wieder über das Mädchen informiert. „Der leibliche Vater hat das Baby damals ja mit nach Deutschland begleitet und war sogar noch einige Tage bei uns zu Gast“, berichtet die Pflegemutter.

„Der Staat Rumänien hat vor der Verschärfung seines Adoptionsgesetzes enorm schlechte Erfahrung mit Kinderhandel gemacht“, gibt Bundestagsvizepräsidentin Susanne Kastner zu bedenken. Dies sei sicher ein Grund für die strikt harte Haltung der Behörden in diesem Fall, vermutet die Politikerin, die sich regelmäßig humanitär in dem EU–Land engagier

Copil sechestrat de 3 ani, cu acte false

Jurnalul National Copil sechestrat de 3 ani, cu acte false Un scandal diplomatic este pe cale sa izbucneasca intre Ro mania si Germania, din cauza unei fetite de 3 ani, care este tinuta ilegal in Germania, inca de la varsta de 4 luni. In timp ce autoritatile si presa germana cauta tapi ispasitori in Ro mania si incalca legile europene privind circulatia si gaz duirea minorilor romani in alte tari UE, autoritatile romane dau din colt in colt, promitand ca fetita va fi readusa acasa, desi familia germana la care locuieste refuza sa o predea.Justitia si presa din landul Bavaria duc un razboi mediatic si psihologic împotriva unei banatence de etnie germana, Estera Schweitzer, care are în localitatea timiseana Giulvaz fundatia "Annelise Heim", unde creste legal copii primiti în plasament de la Directia pentru Protectia Copilului Timis. În timp ce fetita se afla practic sechestrata în Germania si parintii naturali o cer înapoi, justitia din landul Bavaria le-a condamnat pentru trafic de minori pe Estera Schweitzer si pe fiica acesteia Annelise Jugu. Incompetenta si anumite interese, atât din partea autoritatilor române cât si a celor germane, le-au scos tapi ispasitori pe cele doua femei, în timp ce fetita a fost dusa în Germania de catre tatal natural al acesteia si de catre "mama adoptiva" din Germania, Korina Biemuller-Meyer. Din 2006 pâna acum minora se afla în Germania fara forme legale. Autoritatile române dau asigurari ca aceasta se va întoarce acasa, în timp ce autoritatile germane vad doar ceea ce le intereseaza: mai putin statutul legal al fetitei si mai mult condamnarea unei "retele de traficanti de copii" care nu exista în realitate.MEDIA GERMAN? "MÂNJESTE" ROMÂNIAÎn luna aprilie, televiziunile germane si austriece au difuzat un reportaj realizat de catre o echipa de jurnalisti de la Spiegel TV. Materialul prezinta tendentios realitatile din Giulvaz, satul unde s-a nascut fetita, cu scopul de a sensibiliza autoritatile si publicul german, pentru pastrarea copilului în Germania. Interviul cu tatal natural al minorei este trucat: acesta a dus fata în Germania de buna voie si a semnat o declaratie notariala pentru ca fiica sa sa poata sta în Germania pâna în 1 iunie 2010, însa în filmul facut de Spiegel TV el apare plângând, sarutând fotografia fetitei si implorând sa îi fie adus înapoi copilul. Ima ginile de ilustratie din Giulvaz prezinta doar mormane de gunoi si copii desculti pe strada. Alte materiale din presa regionala bavareza sustin si ele ca fata trebuie pastrata în Germania, cu toate ca pâna si autoritatile pentru protectia copilului din tara respectiva recunosc ca adoptia din alt stat UE este ilegala iar fetita ar trebui sa se întoarca, conform legilor românesti si comunitare, la familia naturala din România. Pentru a distrage atentia, judecatoria din orasul german Bad Kissingen demareaza un proces împotriva femeii care are fundatia de întrajutorare din România, Estera Schweitzer, si a fiicei acesteia din Germania, Annelise, si le condamna, în baza unor probe neconcludente, pentru trafic de minori în vederea adoptiei, lucru ilegal. Interesant este ca pedepsele primite sunt foarte blânde: amenzi de câteva sute de euro si munca în folosul comunitatii, tocmai din cauza ca probele procuraturii sunt documente eliberate de Politia Româna de Frontiera, acte care se contrazic între ele. Estera Schweitzer si fiica acestei Annelise recunosc ca au ajutat parintii naturali ai fetitei Nicoleta Adriana, pe Trif Viorel si Gabriela Guta, sa intre în legatura cu Korina Biemuller-Meyer, de nationalitate germana, care ulterior a devenit "mama adoptiva" si acum refuza sa predea copilul autoritatilor pentru a fi repatriat. Razboiul mediatic si cel din justitie se justifica prin implicarea unor personaje politice din Bavaria: familia care tine fetita în Germania se afla în relatii de prietenie cu Barbara Stamm, presedinte al Parlamentului landului Bavaria, fost ministru pe probleme sociale si membru marcant al partidului CSU, aflat la putere în landul respectiv.Stamm este cunoscuta în România pentru activitatea umanitara din ultimii 20 de ani. Ea ajuta la finantarea mai multor fundatii româno-germane de caritate, a construit un centru pentru copii în dificultate lânga Iasi, în valoare de 1,5 milioane de euro, iar în judetul Neamt a fost de nu mai putin de 78 de ori la Centrul de recuperare pentru persoanele cu handicap de la Pastraveni, un alt proiect în care este implicata. Cea mai puternica fundatie cu care lucreaza în România si pe care a fondat-o este însa Fundatia Bavaria pentru România, care a adus în România, cel putin la nivel declarativ, milioane de euro pentru sustinerea copiilor si a persoanelor cu handicap de la noi. Implicarea Barbarei Stamm în cazul minorei sechestrate în Germania se explica prin prietenia cu familia Biemuller. Aceasta a cerut în scris ajutorul politicienei germane pentru a pastra fetita românca în Germania. Un document din corespondenta acestora atesta legaturile dintre ei. Într-o scrisoare trimisa familie germane de catre Bernd Frabitius, avocat si asistent al Barbarei Stamm, acesta comunica familiei Bimuller ca aceasta are în vedere cazul dar ca legal nu pot fi ajutati. De altfel, chiar "mama adoptiva" a relatat reporterilor Jurnalului National despre legatura cu politiciana Barbara Stamm. "O cunoastem prin sotul meu. Ea m-a ajutat si domnul Fabritius, asistentul ei în România. Mi-a spus ca va face ce poate, doar nu foarte multe. Barbara Stamm ne-a spus ca ne ajuta doar din punct de vedere umanitar dar nu politic", ne-a declarat Korina Biemuller. Aceasta se considera victima unei escrocherii puse la cale de parintii fetitei si de cea care a pus-o în contact cu familia, Estera Schweitzer. În reclamatiile la politiile româna si germana se speculeaza ca minora ar fi fost cumparata la un pret între 6.000 si 10.000 de euro. Korina Biemuller ne-a declarat însa ca toate cheltuielile facute de ea, cu obtinerea actelor în România, bilete de avion si bani trimisi catre parintii fetei în România nu depasesc suma de 3.000 de euro.PRESIUNE PE SUSPEC?II DE SERVICIUAsistenta maternala Estera Schweitzer si fiica acesteia a pus în legatura parintii Nicoletei Trif cu Korina Biemuller la sfârsitul anului 2006, când aceasta a venit în România. Atunci, parintii fetitei, împreuna cu cetateana germana Korinna Biemulller, au cazut de acord sa o dea pe micuta Nicoleta, atunci în vârsta de 4 luni, pentru o perioada de jumatate de an, în care sa fie dusa în Germania, pe motiv ca avea nevoie de tratament medical din cauza unor probleme la solduri. Copilul a iesit din România împreuna cu tatal natural, Viorel Trif, si cu Korinna Biemuller, la data de 4 decembrie 2006, cu o cursa aeriana Carpatair, pe ruta Timisoara - Frankfurt. Copilul a iesit pe baza pasaportului si a unei declaratii notariale prin care parintii naturali erau de acord ca fetita sa stea în Germania pentru doua saptamâni. Ulterior, comisarul Marian Croitoru si comisarul-sef Stefan Florea de la Politia de Frontiera Timis trimit în 2 octombrie 2007 o informare catre ofiterii de legatura ai Politiei Criminale Germane de la Ambasada Germaniei la Bucuresti, o informare prin care avertizeaza ca Estera Schweitzer, sotul acesteia, precum si fiicele Annelise si Cristina Jugu, ambele cu cetatenie si domiciliu în Germania "sunt coordonatori ai unui grup organizat specilizat în derularea de activitati de trafic ilegal de minori catre Germania... Persoanele implicate actioneaza sub acoperirea de asistenti maternali si îsi desfasoara activitatea în mai multe sate din judetul Timis". Singurul exemplu din acest document este cel al micutei Nicoleta Adriana Trif, care însa a fost scoasa din tara de tatal ei natural împreuna cu cetateana germana Korina Biemuller, la care fata se afla si acum, dupa 3 ani de la plecare. Pe baza acestei sesizari a Politiei de Frontiera Timis, politistii criminalisti germani pornesc o ancheta împotriva familiei Schweitzer si a fiicelor Annelise si Cristina Jugu. Ulterior Estera Schweitzer si fiica Annelise Jugu sunt condamnate, în ianuarie 2009, la judecatoria din Bad Kissingen, pentru trafic de minori, în baza acestui document al Politiei de Frontiera si a unei hârtii scrise de mâna, semnata de parintii fetei si de Korina Biemuller, prin care acestia o încredintau celei din urma pentru a locui în Germania si pentru o posibila adoptie. Nici una dintre cele doua condamnate nu au nici o legatura cu aceasta întelegere scrisa, neautentificata oficial. Culmea, la un an dupa ce politia timiseana de frontiera acuza întreaga familiei Schweitzer-Jugu pentru retea de traficanti de copii, în 2008 aceeasi doi ofiteri români trimit catre autoritatile germane un act oficial prin care mentioneaza ca în urma cercetarilor nu se adeveresc suspiciunile de trafic de copii împotriva familiei Schweitzer-Jugu. Aceeasi constatare de nevinovatie o confirma personal si chestorul Nelu Pop, seful IGPF, printr-o scrisoare semnata personal. Instanta germana din Bad Kissingen nu ia în considerare acest act oficial, atunci când se pronunta. Acum, Annelise Jugu primeste telefoane de amenintare, are probleme la serviciu si chiar si sora ei Cristina Jugu, neimplicata în acest caz, are de suferit. "Imaginea noastra a fost prezentata în toata Germania ca fiind niste infractoare. Îmi pot pierde slujba în orice moment, nimeni nu mai vrea sa lucreze cu noi si ne vedem vietile ruinate. Cine ne va despagubi? Mai grav este ca primim tot felul de amenintari si toti ne trateaza ca pe niste criminali. Presa si politia ne vâneaza, ne opresc fara motiv si cauta cu orice pret sa ne faca sa cedam", ne-a declarat Annelise Jugu.INTIMID?RI SI USI ÎNCHISEFamilia Schweitzer-Jugu primeste telefoane de amenintare iar politia îi opreste aproape zilnic pe motive de controale de rutina. Telefoanele sunt ascultate iar echipe de filaj misuna în jurul resedintelor acestora. Chiar si reporterul Jurnalului National, aflat în documentare la fata locului, a observat aceste lucruri si chiar a fost oprit abuziv de doua echipaje de politie, pe o sosea izolata, pentru un control de rutina, la care i-au fost veri ficate masina dar si aparatura foto si video. Motivul politistilor a fost acela ca urmaresc o banda de hoti de panouri solare, cu toate ca respectiva banda de hoti fusese anihilata cu o luna si jumatate înainte. Sosirea Jurnalului National în Bavaria a fost semnalata imediat în presa locala care a cerut date despre ziarist la Consiliul Regional din Bad Kissingen. De altfel, purtatorul de cuvânt al institutiei, Stefan Seufert, a fost singurul oficial care a acceptat un interviu cu ziarul nostru. "Cazul este unul complicat iar institutia noastra nu are competenta sa se pronunte. Perso nal nu stiu ce trebuie facut, dar stiu ca cel mai important este sa se faca ce e mai bine pentru acest copil, fara a încalca legile nationale si europene", ne-a declarat acesta. Toti ceilalti oficiali cu care am încercat sa stam de vorba, de la politie, judecatorie, Agentia pentru Protectia Copilului nu au putut fi contactati telefonic sau gasiti la birou pe parcursul întregii saptamâni de documentare. PROCES DE TIP STALINISTInteresant, chiar în ziua în care politia verifica cu zel jurnalistul român, judecatorul de caz, Dr Matthias Goebhardt, a acceptat o convorbire telefonica. "Sunt sigur ca ce vi s-a întâmplat este o confuzie din parte politiei si nu un abuz, chiar daca politistii nu s-au prezentat. Referitor la procesul privind traficarea minorei din România, cazul Schweitzer-Jugu, acesta nu e gata. Noi am luat o decizie de condamnare dar ele au facut recurs la instanta superioara. Noi consideram ca doamna Schweitzer a facut ceva gresit ca a adus fetita pentru adoptie în Germania. Legal nu e posibil sa se adopte copilul si atunci am avut un document prin care se vorbea despre adoptie. Aceasta e una dintre probe. În plus, exista un act notarial prin care fata poate sta în Germania pâna în 2010. Hârtia de mâna prin care se face adoptia între Trif si Biemuller nu e oficiala dar e facuta, credem noi, de Schweitzer. Nu am chemat pentru audieri parintii naturali ai copilului, penturu ca aveam declaratia lor notariala si pentru noi acest lucru este destul ca proba. Daca Biemuller tine copilul de prea mult timp, Protectia Copilului trebuie sa se sesizeze si atunci vom vedea daca o vom pedepsi si pe Biemuller. Nu putem sa o judecam fara o sesizare a celor de la Tribunalul districtual. Politic, ministrii de Externe din România si Germania vor trebui sa gaseasca solutia legala unde va merge copilul sau daca va ramâne în Germania", ne-a declarat judecatorul de caz Matthias Goebhardt. În realitate, la procesul de la judecatorie s-au prezentat doar probele care incrimeneaza familia Schweitzer-Jugu, adica o scrisoare de mâna între parintii fetei si Korina Biemuller, act fara valoare juridica. De asemenea, tribunalul german nu a luat în considerare faptul ca împuternicirea nota riala prin care copilul poate ramâne pâna în 2010 în Germania, act facut la biroul notarial Ciorâca-Maghiaru din Timisoara este ilegal, deoarece împuternicirea s-a facut fara ca fetita Nicoleta Adriana sau Korina Biemueller, carei i se încredinteaza fetita, sa fie de fata. Presa nationala germana s-a autosesizat despre caz si despre proces. "Este clar ca la noi în Germania justitia judeca cetatenii pe doua categorii: nemtii nascuti în Germania si nemtii second-hand, adica cei care au venit emigrând din alte parti, cum sunt Schweitzer si Jugu. Indiferent ce probe ar avea, tot nu li se da dreptate. În plus, presa, din Bavaria este controlata politic de catre partidul aflat la putere în acest land, iar mama adoptiva este o prietena a doamnei Barbara Stamm. Asta spune multe. Scandalul se va amplifica, fiind chiar înainte de alegerile pentru europarlamentare", ne-a declarat un redactor de la cel mai mare cotidian national din Germania. Autoritatile române se trezesc cel mai greu. 2009-06-01

1

Copiii Romaniei cu viitor incert. Parinti la treaba in strainatate, adoptii imposibile. Sunt Manuel si Nicoleta niste sacrificat

Copiii Romaniei cu viitor incert. Parinti la treaba in strainatate, adoptii imposibile. Sunt Manuel si Nicoleta niste sacrificati? de Dani Rockhoff HotNews.ro Luni, 27 iulie 2009, 1:18 Actualitate | Esen?ial Gustul cel bun al inghetatei Foto: HotNews.ro Manuel se invarte pe langa o terasa din Vlaicu, in Arad, il stiu toti ospatarii si locuitorii din zona. Daca primeste un banut sau o inghetata la chioscul din colt, e bine. Daca nu, tot asa, caci Manuel nu cerseste. E un baiat istet, comunicativ, merge zilnic la scoala. Parintii ii sunt in Spania, sau in Italia, nu mai stie pe unde. Nicoleta are trei ani, e in ingrijirea unei familii germane, de catava vreme. Acasa, langa Lipova, o asteapta o viata in conditii mizere. Sperantele de rezolvare a ramanerii sale in Germania, in „interesul superior al copilului”, sunt minime, caci legea romana spune nu, adoptiilor internationale. Acestor copii si altor mii ca ei, viitorul li se prezinta in zdrente. Periuta de dinti si lumea cea larga Manuel e pe jumatate fericit, caci de la plecarea mamei in strainatate, ii au de grija bunica, unchi si matusi. Dimineata se duce la scoala, dupa-mesele se joaca cu verii lui, sau o ia hai-hui pe strazile Aradului. Nu-i plac betivii, il ia la rost pe barbatul prabusit langa o sticla de rachiu, pe trotuar. Ii plac insa cainii, seara il asteapta sa vina, de la plimbare, pe cockerul doamnei de la etaj. S-ar tot juca cu el, insa si acesta pleaca, intr-un sfarsit, acasa. Manuel mai ramane, desi se lasa intunericul si pana la Confectii, zona unde locuieste bunica, e mult de mers pe jos. Pe terasa si in restaurant nu intra, caci ospatarii il alunga. O fac insa cu blandete, caci Manuel nu e cersetor, ci mai degraba un obisnuit al casei, un fel de mic entertainer. El sta de vorba cu lumea de dupa garduletul cu flori, emite pareri, e un filozof. La tema spalatului pe dinti, Manuel e insa incurcat. Decat o periuta si-o pasta de dinti, mai bine isi ia, cu cei 10 lei primiti, o inghetata. Restul ii duce acasa, sa-si cumpere si verii lui dulciuri. La scoala, lui Manuel ii place geografia, caci acolo i se spune „despre tari si mari”. Despre tarile unde s-a dus mama sa castige bani si de unde suna asa rar, caci telefonul e scump. Ajutoare si amenzi In cazul lui Manuel si al altora ca el, legea e clara. Ei raman in ingrijirea, mai buna sau mai rea, a rudelor. Daca si acestea sunt la limita existentei, riscurile pentru copii cresc: de la cersetorie, pana la intrarea in ghearele retelelor de prostitutie infantila, nu e decat un pas. In martie anul acesta, intr-un proiect de lege al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, citat de Mediafax, se lua in calcul „si posibilitatea remunerarii bunicilor in cazul in care acestia se ocupa de cresterea copilului”. O alta initiativa legislativa, „adoptata tacit in Senat, prevede noi norme de protectie a minorilor ai caror parinti pleaca la munca in strainatate. Astfel, cetatenii romani trebuie sa aleaga o persoana din familie cu care sa isi lase copiii, in caz contrar riscand o amenda cuprinsa intre 2.500 si 10.000 de lei”. Amenzi sau ajutoare, inca nu e clar cum vrea statul roman sa rezolve problema „viitorului tarii”, care sta si in acesti copii. „Numarul copiilor neglijati a crescut cu 50% din cauza crizei economice” scrie Hotnews.ro in 20 iunie. „In Romania, criza economica ii face pe tot mai multi parinti sa-si neglijeze copiii din punct de vedere al sanatatii, educatiei si ingrijirii. Numarul copiilor care au intrat in sistemul de protectie a crescut in primul trimestru al acestui an cu 50% fata de perioada similara din 2008, a declarat secretarul de stat de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Ileana Savu a spus ca cele mai multe cazuri sunt in judetele din estul si sudul tarii”. Abandonuri si jumatati de adoptii Cati dintre acesti copii au parintii plecati de saracie, sau din ambitii egoiste, peste granite? Cati sunt ca Manuel, la o varsta unde balanta poate foarte usor sa se incline, de la o viata normala, la una infractionala? In timpul din urma insa, Europa inregisteaza si un altfel de fenomen, legat de copiii romanilor plecati din tara: parasirea copiilor, adusi sau nascuti peste granite, uneori in locuri publice –cum a fost cazul „pruncului din ieslea bavareza” de anul trecut. Acesti copii intra, de obicei, in grija unor familii germane, pana la clarificarea cazurilor. E un proces laborios, caci legea adoptiilor din Germania difera de cea din Romania, in acest sens nu exista consens european. Nici legea adoptiilor din Italia nu se misca in acelasi cadru cu cea romaneasca, astfel aparand situatii de genul celei de mai jos, mentionate de Evenimentul Zilei din 17 iulie. „Doi copii romani au fost adoptati in Italia la inceputul acestui an. Autoritatile din Peninsula au incalcat, astfel, legislatia romana, care interzice adoptia internationala a copiilor, dar si acordul incheiat intre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Italiene privind cooperarea in domeniul protectiei minorilor romani neinsotiti sau in dificultate aflati in Italia, semnat in iunie 2008, la Roma, si intrat in vigoare in octombrie 2008” noteaza EVZ. O plasare cu cantec Anul acesta, Germania a fost zguduita de cazul micutei Nicoleta, alias Christina, alias Maria, cum apare ea (cu nume schimbat) in presa germana. In decembrie 2006, doua femei de origine germana din Romania -mama (58 de ani) si fiica (28 de ani)- au intermediat ilegal, in scop de adoptie, o fetita de trei luni, dintr-un sat de langa Lipova, din judetul Arad. Mama in ingrijirea careia se afla Nicoleta, de doi ani si jumatate, e o nemtoaica din Bad Kissingen. Ea a declarat la procesul incheiat la inceputul anului 2009 ca ar fi actionat de buna credinta, contactand „o initiativa privata, cu scop caritabil“ care daduse anunt in ziar. „Am intrebat acolo daca e posibil, prin ei, sa se adopte un copil“ a spus femeia de 41 de ani. I s-a raspuns ca, la inceput, poate fi vorba doar de o „luare in ingrijire pe timp limitat“, datorita legislatiei tarii de provenienta a copilului. Insa, dupa o anumita perioada, ingrijirea poate fi transformata in adoptie. „Am avut incredere, ca asa este“ ar fi declarat mama ingrijitoare, la proces. Femeia ar mai fi spus ca a avut cele mai bune intentii, vrand astfel sa faca o fapta buna, prin care sa compenseze „o lovitura a sortii in familie“. Cele doua acuzate in proces au negat acuzatiile de intermediere in scop de adoptie. In cadrul unui reportaj in satul de origine al Nicoletei, la familia sa din Romania, Spiegel TV prezenta insa documentul cu intelegerea intre parintii acesteia si familia care urma s-o ia in ingrijire in Germania. In document aparea scris cuvantul „adoptie“, ca alternativa ulterioara a darii in ingrijire initiale. „Inghetata si infometata“ Familia Nicoletei traieste, in satul de langa Lipova, in conditii mizere. Nicoleta e unul dintre cei noua copii ai familiei, care locuieste claie peste gramada intr-o casuta vai si-amar. Una dintre surorile ei mai mari are si ea, la randul ei, un copil. Locatarii ajung sa fie vreo 16, dupa cum apare in reportajul Spiegel TV. Nicoleta, ajunsa prin intermedierea din decembrie 2006 in Germania, intra intr-o familie decenta, care ii ofera cu totul alt cadru de dezvoltare. Tot in Germania, se observa ca Nicoleta sufera de o deficienta la sistemul locomotor, pentru care urmeaza tratament. „Conditiile de acolo sunt jalnice“ spune mama ingrijitoare, din Germania. Acompaniata de intermediara, aceasta a fost in satul si la locuinta Nicoletei, in 2006. „Micuta era inghetata si infometata“ a adaugat ea. Prin intermediara din Hammelsburg, nemtoaica a convenit cu parintii Nicoletei sa ia copilul in Germania. Tot intermediara s-ar fi ocupat de intocmirea formalitatilor din Romania. In ianuarie 2007, situatia insa a devenit conflictuala. Mama naturala a Nicoletei a venit in Germania, sa-si vada copilul, la noii parinti. Acolo, s-a ajuns la certuri si amenintari din partea acesteia, care in final si-ar fi vrut copilul inapoi. A doua zi insa, mama naturala nici n-ar fi venit sa o ia pe Nicoleta, ci pur si simplu a disparut, a declarat mama ingrijitoare, la proces. De atunci, „contactul a fost complet intrerupt“ a mai spus ea. Ceea ce i-a cauzat, timp de doi ani, destule probleme, pentru ca, in multe privinte, „chiar si pentru un vaccin“, e nevoie de acordul parintilor naturali. Pentru intermediere, nu s-a convenit o plata directa, ci doar „un imprumut de 1.000 de euro, pentru renovarea ferestrelor dintr-un camin de copii“. La ancheta insa, s-a dovedit ca mama ingrijitoare a platit, in timp, peste 1600 de euro, atat parintilor, cat si intermediarei. „Mereu trebuia sa platesc cate ceva“ a declarat femeia din Bad Kissingen, la proces. In final, ea s-a opus solicitarilor financiare continue si a alertat politia. Intre rotile de moara ale birocratiei Dupa un proces ajuns si la instanta superioara, din Würzburg, intermediara din Hammelburg a fost condamnata, pentru incercare de trafic de minori, la trei ani inchisoare cu suspendare. Fiica acesteia a primit o amenda in bani. Problema copilului nu a fost insa rezolvata. In 2 iunie 2009, Nicoleta ar fi trebuit sa fie repatriata in Romania. De situatie stiu autoritatile responsabile din tara, ca si consulatul general al Romaniei, de la München. „Nu este singurul caz de acest gen“ ni s-a spus de la Consulat. Sunt copii in ingrijire la familii germane, ai caror parinti sunt decedati, disparuti sau decazuti din drepturi. Legea romana a adoptiilor limiteaza insa acest drept doar la cetatenii romani, rude cu copilul, si orice interventie „pentru binele superior al copilului“, pentru gasirea unei solutii de „plasament familial“ cu scop umanitar, se loveste de litera legii romanesti, in materie. „Parintii“ germani ai Nicoletei au incercat imposibilul in pastrarea micutei, pe care o iubesc si o ingrijesc, de doi ani si jumatate. Au fost de nenumarate ori la autoritatile germane, la Oficiul pentru Minori, in speranta unei solutii. Au apelat la Barbara Stamm, presedinta Consiliului regional din Bavaria, care este si presedinta a Comisiei bavareze de ajutor pentru Romania. Stamm i-a ajutat sa obtina o asigurare de sanatate pentru Nicoleta, a spus mama ingrijitoare a Nicoletei. In culmea disperarii, aceasta din urma a trimis o scrisoare si presedintelui Germaniei, Horst Köhler. Autoritatile romane au insa, dupa cum se pare, mainile legate. Oficiul pentru Protectia Minorilor din Timisoara, dupa cum relateaza presa germana, opineaza ca locul Nicoletei e la familia ei din Romania si copilul trebuie repatriat neintarziat. Detlev Konnerth, jurnalistul de la Spiegel care a cercetat cazul si in Romania, spunea insa despre parintii Nicoletei ca acestia „doar vegeteaza“. Este un caz deosebit, in care copilul, bine integrat in noua lui familie germana, „ar trebui sa se intoarca in astfel de conditii insuportabile, unde ar suferi grave afectiuni fizice si psihice“ adauga jurnalistul nascut in Romania. Legea e dura, dar e lege. Unde e „interesul superior al copilului“? Consilierul regional din Bavaria, Thomas Bold, afirma: „Umanitar, e extrem de problematic. O dilema umana. Cu toate acestea, autoritatile germane nu au competenta si nu pot actiona in problema. Hotaratoare este vointa parintilor naturali si cadrul legal din Romania“. Vicepresedinta Parlamentului german si sefa grupului parlamentar germano-roman, Susanne Kastner, a declarat pentru Main-Post ca povestea i se pare „foarte rea“. Desi la inceputul lunii iulie ea ar fi intervenit personal si la fata locului, la comisia pentru protectia copilului de la Timisoara, pentru ramanerea fetitei in Germania, Kastner nu vede „cum ar putea fi impiedicata retrimiterea acesteia in patrie“. In 23 iulie, Nicoleta era inca in Germania, sub „ultimativa“ protectie a unui certificat medical care atesta ca fetita nu e apta de calatorie. In plus, repatrierea -dupa doi ani si jumatate traiti la familia care a ingrijit-o de la varsta de trei luni- se considera ca i-ar cauza puternice traumatisme psihice, date fiind si conditiile mizere in care s-ar intoarce, la parintii naturali. „Exista vreo solutie diplomatica?“, se intreaba unii. Exista vreo solutie umanitara? E cadrul legislativ al adoptiilor internationale din Romania absolut corect si batut in cuie? Este el in consens cu legea adoptiilor agreata la nivel european? Sunt intrebari care inca asteapta raspuns. Nicoleta asteapta si ea, leganandu-se pe calutul ei de jucarie. Cite?te mai multe despre adoptii internationale

e

PING-PONG CU VIA?A UNUI COPIL

Google translation: Ping-Pong with a child's life Girl held in Germany, nobody's child Nicoleta Trif, whose daughter is held in a German family since three years, will not be brought back soon to her natural family in the village Giulvaz, Timis county. German authorities threw the cat in the yard of the Romanians and the Romanian authorities claim they can not bring the child back, because the German family refuses to repatriate. However, although the natural mother of the girl, Gabriela, was in Germany and has asked the little girl back even from Korina Biemuller-Meyer, a German citizen who illegally took the child to a farm in Germany since the age of 4 months. German and Romanian authorities have already promised in June that the child will be repatriated, but everything appears to be just a hoax to officials responsible for child's life. Five days after Jurnalul National reported this serious case of seizure of a Romanian child in a family of Bavaria, Susanne Kastner, vice president of German Federal Parliament, came on a private visit to Timisoara to document the fate of the girl... ===================================== PING-PONG CU VIA?A UNUI COPIL Feti?a sechestrat? în Germania, copilul nim?nui Mama adoptiv?, Korina Biemuller-Meyer, ?i feti?a românc? sechestrat? de ea Nicoleta Trif, feti?a sechestrat? la o familie din Germania de trei ani, nu va fi adus? prea curând înapoi la familia ei natural? din satul Giulv?z, jude?ul Timi?. Autorit??ile germane arunc? pisica în curtea celor române, iar autorit??ile române sus?in c? nu pot aduce copilul înapoi, pe motiv c? familia german? refuz? s? o repatrieze. de Mircea Opris 28/08/2009R?sfoie?te: 1 23938 vizite Imprim? E-mail Toate acestea, de?i mama natural? a feti?ei, Gabriela Gu??, a fost în Germania ?i ?i-a cerut feti?a înapoi chiar de la Korina Biemuller-Meyer, o cet??ean? german? care ?ine ilegal acest copil la o ferm? din Germania înc? de la vârsta de 4 luni. Autorit??ile germane ?i cele române au promis înc? din luna iunie c? feti?a va fi repatriat?, îns? totul se dovede?te a fi doar o p?c?leal? a demnitarilor responsabili pentru via?a minorei. La cinci zile dup? ce Jurnalul Na?ional a semnalat acest caz grav de sechestrare a unui copil român la o familie din Bavaria, Susanne Kastner, vicepre?edinte al Parlamentului federal german, a venit într-o vizit? privat? la Timi?oara pentru a se documenta despre soarta feti?ei. Astfel, la 5 iunie, atât vicepre?edinta Bundestagului, cât ?i pre?edintele CJ Timi?, Constantin Ostaficiuc, prefectul Mircea B?cal?, dar ?i directorul Direc?iei pentru Protec?ia Copilului Timi?, Rodica Negrea, au promis c? în cel mai scurt timp românii vor trimite un psiholog vorbitor de limba german? pentru a evalua copilul ?i pentru a-l readuce în România. De?i mama natural? î?i a?tepta copilul în iunie, Susanne Kastner a declarat c? ea s-a implicat personal pentru ca acest copil s? mai r?mân? o perioad? în Germania ?i s? nu fie adus imediat înapoi acas?, pentru a nu suferi un ?oc la adaptarea la condi?iile de acas?. La mai bine de dou? luni de atunci, lucrurile s-au schimbat radical, iar acum nici autorit??ile române ?i nici cele germane nu vor s? se implice rapid în repatrierea copilului, aruncând vina unii în ograda celorlal?i ?i închizând ochii la gravele înc?lc?ri ale legilor interna?ionale de protec?ie ?i drepturile copilului ?i de repatriere la cererea p?rin?ilor în ceea ce prive?te sechestrarea minorei Nicoleta Trif. NEM?II SE JUR? C? NU AU NICI O RESPONSABILITATE Autorit??ile bavareze din Bad Kissingen au fost luate prin surprindere de faptul c? reporterii Jurnalului Na?ional au revenit în Germania pentru l?muriri în acest caz. Aceasta dup? ce mai multe ziare germane au încercat s? vad? feti?a ?i s? ia leg?tura cu cea care o ?ine, Korina Biemuller-Meyer. Femeia refuz? îns? constant orice întrevedere cu presa ?i ?ine feti?a doar pe teritoriul fermei, proprietate privat? a familiei. Dup? mai multe bâlbâieli ?i telefoane între reprezentan?i ai Consiliului regional din Bad Kissingen ?i de la Protec?ia Copilului din aceea?i regiune, r?spunsul a fost unul incredibil. "Despre acest caz trebuie s? întreba?i la Consulatul român din München, pentru c? noi nu avem dreptul s? intervenim în acest caz ?i nici nu suntem implica?i în acest caz. Nici Departamentul de Protec?ie a Copilului din Bad Kissingen nu este implicat în acest caz, pentru c? nu este permis. Noi nu avem dreptul s? hot?râm nici dac? s? ?inem copilul în Germania. Doar Consulatul român din München", ne-a declarat telefonic dintr-un alt birou dr Anna Barbara Keck, consilier principal, prin vocea Gerhard Kauf, func?ionar în cadrul Consiliului Regional Bad Kissingen. Declara?ia este surprinz?toare, dup? ce mai mul?i func?ionari de la Departamentul de Protec?ie a Copilului din Bad Kissingen, în frunte cu Siegbert Goll, directorul de la Protec?ia Copilului, au cerut rela?ii în România, au depus m?rturie ?i au fost parte în controversatul proces privind posibila traficare a feti?ei din România în Germania.

.

Filipina allowed to live with family

Filipina allowed to live with family

di-ve.com by di-ve.com - editorial@di-ve.com
Court -- 11 June 2010 -- 18:50CEST
A 30-year-old Filipina woman has been allowed to return to the house of the family who are planning to adopt her baby.

On Wednesday, Lara Lizl Asenit was arrested and taken into detention. She has spent the past days living at Appogg. Inspector Louise Calleja said that the woman was not being held under arrest.

Appogg said that her case falls under the Hague Convention on adoptions, to which the Philippines is a signatory. The family was taking her child through a “private adoption”, which is not allowed under the convention. She was therefore taken to a safe place until it could be ascertained whether the adoption was legal or not.

Magistrate Audrey Demicoli heard her laywer Robert Montalto explain that she arrived in Malta on March 18 this year, and that her visa was valid until June 25. He said that her freedom was being restricted, and the magistrate agreed that she could not be held against her will.

Her baby was born on May 19.

Woman who thought she was arrested leaves court free

Woman who thought she was arrested leaves court free

A Filipino in Malta legally left the court a free woman this afternoon, after filing an application claiming illegal arrest.

However, it turned out that the woman, whose visa is still valid, was never arrested.

Lara Liezel Asenit, had been taken into care by Malta’s Central Authority for Adoption as she had been living with the family who plan to adopt her one month old baby in two weeks’ time.

Ms Asenit arrived in Malta pregnant on March 18 and went to live with the sister of her child’s adoptive father.

She gave birth at Zabbar on May 19 but the adoption could only take start six weeks after the birth of the child.

Last Wednesday, social workers accompanied by the police turned up at the sister’s home and took Ms Asenit to a home run by Appogg.

This morning, lawyer Roberto Montalto filed an application on behalf of the woman claiming illegal arrest by the officers, under the authority of Police Inspector Louise Calleja.

Inspector Calleja told the court that the police did not arrest the woman. She said Ms Asenit was being kept at the Appogg Home by the Central Authority for Adoption because she had no financial means to support herself and living with the sister of the adoptive father prejudiced the adoption proceedings.

Magistrate Audrey Demicoli questioned the director of the Central Authority under what law was she holding Ms Asenit against her will.

The director, Sandra Hili Vassallo, said that Ms Asenit was not under arrest and she had been taken away because for the adoption to take place, she had to decide freely to give up her baby after the six weeks.

The agency felt that contact with the adoptive parents could prejudice the proceedings because private adoptions were not allowed in Malta.

Dr Montalto asked the director whether Ms Asenit could walk out of the courtroom a free woman and she answered she could but the agency preferred her to return to the home so as not to prejudice her rights or those of the child.

He then told the magistrate his client was declaring she did not need any protection from the agency and would prefer to stay where she had been previously staying