Home  

Couple won't talk about agency collapse

Couple won't talk about agency collapse

August 04, 2009

BY BRIAN CALDWELL, RECORD STAFF

CAMBRIDGE — A couple at the centre of a bankrupt Cambridge adoption agency aren't talking publicly about its sudden collapse or allegations of suspect expenses.

Susan Hayhow was executive director of Kids Link International Adoption Agency – which operated as Imagine Adoption – and two related organizations, Global Reach Children's Fund and Saint Anne Adoption Agency.

O nou? cl?dire pentru copiii institu?ionaliza?i de la P?str?veni

O nou? cl?dire pentru copiii institu?ionaliza?i de la P?str?veni

Constantin CIOFU

Sambata, 01 August 2009

Centrul-pilot de recuperare ?i reabilitare a persoanelor cu handicap P?str?veni a fost, pe 30 iulie 2009, gazda celei de-a 19-a ?edin?e a curatoriului între partea german? ?i partea român?. Cu acest prilej a fost sfin?it un nou corp de cl?dire ?i atelierul de tâmpl?rie unde vor lucra în jur de 20 de tineri institu?ionaliza?i.

La Centrul-pilot de recuperare ?i reabilitare a persoanelor cu handicap P?str?veni, din jude?ul Neam?, a avut loc în urm? cu dou? zile sfin?irea Casei pentru Tineri ?i a atelierului de tâmpl?rie, renovate cu sprijinul Parlamentului Landului Bavaria, al Consiliului Jude?ean Neam? ?i al Ministerului Muncii, prin Direc?ia Muncii. La aceast? slujb? au asistat Înalt Preasfin?itul P?rinte Teofan, Arhiepiscopul Ia?ilor ?i Mitropolitul Moldovei ?i Bucovinei, PS Petru Gherghel, Episcopul romano-catolic de Ia?i, conducerea Centrului P?str?veni, Barbara Stamm, pre?edinta Parlamentului Landului Bavaria, în calitate de reprezentant al partenerilor germani, reprezentan?ii Consiliului Jude?ean Neam? ?i cei ai Direc?iei Generale de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului Neam?. Au urmat câteva scenete sus?inute de copiii din cadrul centrului, la care au asistat to?i participan?ii, dar ?i un spectacol de muzic? ?i dansuri populare oferit de Ansamblul folcloric „Floricic? de la munte“ al Centrului pentru Cultur? ?i Arte „Carmen Saeculare“ din Piatra Neam?, toate acestea în cadrul celei de-a 19-a ?edin?e a curatoriului între partea german? ?i partea român?.

Saving Imagine Adoption

Saving Imagine Adoption
 Email story

MP'S FIRM LINKED TO ADOPTION GROUPFAMILIES CONSIDER BAILOUT OF FAILED ADOPTION AGENCYEDITORIAL: ADOPTION OVERSIGHTFAMILIES LEFT IN LURCH AS AGENCY FOLDSPARENTS BEG PROVINCE TO FINISH ADOPTIONSWOULD-BE ADOPTIVE PARENTS TAKE ACTIONFamilies left in limbo by agency's bankruptcy cheer plan to hire new management team

Jul 31, 2009 04:30 AM
Comments on this story  (2)
BRIAN CALDWELL
WATERLOO REGION RECORD

KITCHENER–Families are buoyed by a plan to try to save a bankrupt Cambridge adoption agency by bringing in new management.
If successful, it would mean hundreds of clients who invested months of time and up to $20,000 would still be able to adopt children from overseas.
Would-be parents were devastated when Kids Link International Adoption Agency, which operated as Imagine Adoption, collapsed July 14. But they left a Kitchener meeting in good spirits yesterday after about 200 creditors voted unanimously to pursue a restructuring effort outlined by bankruptcy trustees from BDO Dunwoody.
"I've never seen so many people in one room agree on something so quickly," said Ingrid Phaneuf of Etobicoke, who is trying to adopt an Ethiopian child. "It was fantastic."
Under the plan, about six people with the necessary expertise would take over the non-profit agency. The plan would require approval from the provincial government, which licenses international adoption organizations.
Bankruptcy trustee Susan Taves said the plan will be explored and developed over the next two to four weeks to see if it can work.
"I think it's really probable – a high percentage of success here," she said after the meeting.
Companies, church groups, individuals and affected families have contacted trustees with offers to help salvage the agency.
"This is a really unique file," Taves said. "In 20 years of doing this work, I've never had people call and say they'll give money to keep an organization going."
The effort also has an ally in Kitchener lawyer Ted Giesbrecht, who went to Ethiopia this month to ensure children at an agency transition home were properly cared for.
Giesbrecht, who is working for free, said staff at the home – where children matched with Canadian families are housed – hadn't been paid in six weeks.
While helping to complete adoptions that had reached the matching stage, he also reduced expenses at the home from more than $50,000 to $17,000 a month.
If the agency is restructured, Giesbrecht said, that will help stretch the money Imagine still had in the bank when it went bust.
 
David and Holly Guistini of Kitchener paid $14,000 in fees to Imagine and were waiting to be matched with a child in Ethiopia.
They were encouraged when a landscaper sitting next to them at the creditors' meeting told them he'd write off the money he is owed if the agency can be salvaged.
"He said, `You getting your child is more important than us getting our money,'" David said. "I was blown away."
Families have filed claims nearing $3 million. Imagine had $500,000 in cash left, plus about $150,000 in receivables and office equipment. The collapse affected 415 families, with more than 200 in Ontario.
Waterloo Regional Police are conducting a fraud investigation after two directors of Imagine alleged senior staff made more than $300,000 in questionable purchases with corporate credit cards.


Comments on this story are moderated|Login to CommentCommenting Guidelines
Sort By   Newest  Oldest  Most Agreed
Praise for Community Action
As I read this article about Imagine and the impact on so many families waiting to adopt I was moved to tears. I was even more moved to read about the individuals and companies willing to come forward to provide assitance to make these adoptions happen! Tremendous community response! Makes me even prouder to be Canadian!
Submitted by Daph at 12:06 PM Friday, July 31 2009


Agree | Disagree | Alert a Moderator
God Bless You!
To all the people who are so caring that they are working for free and willing to forego being repaid in order to help, may God bless you many times over!
Submitted by Older Mom at 7:07 AM Friday, July 31 2009
http://www.thestar.com/news/ontario/article/674544

Blog : vrijdag 31 juli 2009 (problem: mother's name in file)

vrijdag 31 juli 2009

1e court




31 juli

Gisteren gehoord dat we op de rol staan! We kunnen naar court! We waren onderweg naar Sandavy guest house om te gaan praten over een paar dagen weg. Daar werden we gebeld door de advocaat Ochieng Ogutu of we gelijk wilden komen om nog een document te tekenen voor de vrijdag. Dus we staan erop en bij wie…. Taxi bellen en wachten en zenuwachtig worden. Naar downtown in de file en de smog in het vieze gebouw naar de 9de verdieping. De advocaat zegt; we hebben Rawal maar met de nieuwe documenten zou ik zelfs naar Gacheche durven. Gauw ook nog een deken kopen voor het nieuwe bed voor Paul en naar huis kleren passen. Daar komt ondertussen ook nog het bed wat betaald en geassembleerd moet worden. Paul is zo trots op zijn nette schoenen en ze zijn zo verschrikkelijk! Een klein heertje van 4 met lakschoentjes.

Na een korte nacht eten en aankleden en nog net op tijd klaar, want Bill is 5 minuten te vroeg. Bij de court staan we nog voor een dicht hek met Stella, Robin en Wis. Ook Susan van het LAN komt eraan en zij is zichtbaar nerveus, ze kan nauwelijks een praatje maken en loopt met een excuus weg. Na een veiligheidspoort zijn we binnen en staan op de koude gang. Twee deuren, de Judge Gacheche deur en de Judge Rawal deur. Gelukkig zijn we met meerdere stellen dus er wordt al snel gespeeld door de kinderen. Nog wat zenuwachtige telefoontjes naar de Guardian want die zien we niet. Mensen gaan naar binnen en komen weer buiten, soms dolblij en soms niet. We kennen maar een paar mensen en hun verhaal maar wat een loterij! Een loterij om kinderen en de kans om een familie te zijn. Als het onze beurt is zijn we al behoorlijk gaar maar goed bij en helemaal niet zenuwachtig. Het is een gewone rommelige werkkamer met een duidelijke hoofdrol voor de rechter. Zij heeft de beste stoel en terwijl wij met advocaat en guardian en iemand van het LAN krap zitten heeft zij aan de andere kant alle ruimte. Ze is een Indische vrouw van middelbare leeftijd met priemende ogen.

De eerste vraag is voor de onafhankelijke guardian,:”Are you a professional guardian”, vraagt ze sarcastisch. Gelukkig stamelt onze guardian en dat lijkt de rechter meer goed te doen dan het antwoord zelf. Daarna wordt er nog even doorgezaagd op de guardian en worden wij ook nog bekeken. Het rennen en natuurlijk het perfecte karakter en opvoeding van onze Paul helpen, want hij zit rustig op schoot bij mama. Al na 5 minuten mogen we weer gaan. Els krijgt nog een van top tot teentje en we staan weer op de gang. Op de laatste dag van de court zijn we erdoor!!! Tenminste de eerste court. Want de tweede daar gaat het er echt om. En hoeveel mazzel hebben we want uit de kamer Gacheche komen veel teleurgestelde mensen. Echt om niks of niet ter zake doende dingen. Nu zijn we thuisgebracht en zit ik de blog te tikken, Paul kijkt “cars” en Els loopt een rondje. Af en toe komt er een glimmertje “wat een mazzel” langs maar voor de rest hangen de poppenkastkleren weer in de kast.

zaterdag 25 juli 2009




23 juli

Met Paul naar de kapper. Voor de rechtbank moeten we er een beetje netjes uitzien. Dat betekent ook een scheerbeurt voor Paul. Kort haar is netjes hier of je doet een pruik op met westers haar. Hij kan al even kijken naar zijn voorganger en stelt de hele tijd vragen” That is what?” De man voor hem wordt ook geschoren. Dus als Paul op de stoel gaat zitten zegt hij tegen de kapper, niet daar alleen daar en wist op zijn hoofd. Hij is niet helemaal gerust op de scheerbeurt maar dat hij het middelpunt van aandacht is maakt veel goed. De scheerbeurt is erg netjes. Paul wordt als een heertje behandeld en krijgt ook nog een wasbeurt en handdoeken met verschillende geurtjes. Wij vinden het resultaat niet zo leuk maar het is een leuke ervaring voor Paul en als de rechtbank het wil… Voor € 1, 50 mag je niet klagen. 

Daarna gaan we spelen in Children’s World bij Adams Arcade. Voor Paul lekker spelen en voor ons een gelegenheid om andere adoptiestellen uit te horen want het is de dag voor court. En eigenlijk horen we goed nieuws want alleen de makkelijke rechter is aanwezig en de advocaat had gezegd “goede kans dat jullie erbij zitten”. 

De moeilijke rechter lijkt een persoonlijke vete te zijn begonnen bij dossiers waarbij de naam van de moeder bekend is en bij kinderen die in het ziekenhuis geboren zijn. Waarom dit zo is, wordt volop over gespeculeerd. Maar onze Paul heeft de naam van de moeder erin staan en is in het ziekenhuis geboren! Dit ligt buiten onze macht en eigenlijk ook van de organisatie omdat deze rechter daar pas een paar maanden moeilijk over doet. Dubbel wrang als je je bedenkt dat volgens Keniaanse wet bij het verlaten van het kind na een half jaar geen aanspraak meer gemaakt kan worden. Een wet gedicteerd door de problemen van het land natuurlijk,welke moeder verlaat haar kind: Als ze het niet kan verzorgen! Verder is voordat een kind ter adoptie wordt aangeboden het dossier bij de verantwoordelijke ministerie geweest en is het voor adoptie goedgekeurd. Daarna wordt het gematchte adoptiestel pas naar Kenia gehaald. Voor onze Paul was dit november 2008.

Na 4 uur in de middag verversen ze de rechtbank internet pagina met alle rechtbankzaken. Slecht nieuws, we staan er niet op en hebben nu nog 1 kans voor de rechtbankvakantie van 6 weken.

zondag 19 juli 2009

Juvenile Act provides for adoptions: HC

Juvenile Act provides for adoptions: HC


TNN 29 July 2009, 05:33am IST
PrintEmailDiscussBookmark/ShareSaveCommentText Size:|

CHENNAI: Couples intending to adopt children without being inhibited by the personal laws of their religion can do so under the provisions of the
 
 
Juvenile Justice Act, 2000, the Madras high court has ruled.

Allowing an application from a Christian couple who sought legal rights for their adopted daughter, Justice K Chandru faulted Air India, employer of the adoptive father, for refusing to recognise the adoption based on the "spurious argument" that Christian law did not recognise adoptions.

Noting that Sections 40 and 41 of the Juvenile Justice Act provided for adoption through the juvenile justice board, the court criticised Air India for failing to note the present legal position. "It shows their insensitiveness and ignorance regarding the development of law in this country," Justice Chandru said. Besides, AI's stand was opposed to the law of the land, he said.

Persbericht: Situatie van alleen gaande vluchtelingen- en weeskinderen in DR Congo verslechtert

***Persbericht***

Den Haag, 28 juli 2009

Situatie van alleen gaande vluchtelingen- en weeskinderen in DR Congo verslechtert

In de jarenlange oorlog in de Democratische Republiek Congo zijn tienduizenden kinderen het slachtoffer geworden. Het conflict kostte al aan ruim 5 miljoen mensen het leven, dit is het grootste aantal burgerslachtoffers sinds de Tweede Wereldoorlog. Jaarlijks sterven er ongeveer 620.000 kinderen voor hun vijfde levensjaar in heel Congo, waarvan in de oostelijke provincie, Kivu zelfs 600 kinderen per dag.

Daarnaast neemt ook het aantal kinderen, dat gescheiden is van hun ouders, nog steeds dramatisch toe. In de totale chaos zijn zij hun ouders kwijtgeraakt. Zonder de begeleiding van ouders en/of vaste verzorgers zijn deze kinderen extra kwetsbaar. Ze raken sneller ondervoed, uitgeput of ziek. Ze lopen gevaar voor misbruik, geweld en exploitatie. Jongens en meisjes worden zelfs ontvoerd uit de vluchtelingenkampen om als kindsoldaat mee te strijden in rebellenlegers en meisjes worden vaak seksueel misbruikt.

Egg scandal: Doctor uses son's adoption as line of defense

Egg scandal: Doctor uses son's adoption as line of defense


Defense attorney for Dr. Harry Miron, who is held by Romanian authorities on suspicion of egg trafficking, claims his client was never motivated by greed, but rather by his wife's experience with IVF
Attila SomfalviPublished: 07.27.09, 14:08 / Israel News

Dr. Harry Miron, the Israeli owner of the Sabyc Fertility Clinic in Bucharest, claimed Monday that his actions were never motivated by greed, but rather based on "personal drama," namely his wife's experience with IVF.
 
Harry Miron, along with his son and 30 of their employees were arrested by Romanian authorities last week on suspicion of human egg and stem cell trafficking.
 
Related stories:
Israeli patient: We'll sue Romania for damages
Report: Romanian fertility clinic grossed €20 million
Romania: Israeli physicians arrested on suspicion of egg trafficking 

 
According to reports in the Romanian media, Sabyc Clinic is said to have grossed nearly €20 million in its years of operation.
 

Miron's attorney told the court that his client's wife was unable to conceive a child naturally, and that their private experience prompted him to specialize in in-vitro fertilization (IVF) and start the clinic. The couple eventually adopted their son Yair, who was also arrested. According to the defense, Yair Miron's biological parents were killed in a "military conflict."
 
The Bucharest Appellate Court heard Miron's appeal on their arrest Monday. Last week, the Bucharest court remanded both father and son to 29 days.
http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3752816,00.html

Copiii Romaniei cu viitor incert. Parinti la treaba in strainatate, adoptii imposibile. Sunt Manuel si Nicoleta niste sacrificat

Copiii Romaniei cu viitor incert. Parinti la treaba in strainatate, adoptii imposibile. Sunt Manuel si Nicoleta niste sacrificati? de Dani Rockhoff HotNews.ro Luni, 27 iulie 2009, 1:18 Actualitate | Esen?ial Gustul cel bun al inghetatei Foto: HotNews.ro Manuel se invarte pe langa o terasa din Vlaicu, in Arad, il stiu toti ospatarii si locuitorii din zona. Daca primeste un banut sau o inghetata la chioscul din colt, e bine. Daca nu, tot asa, caci Manuel nu cerseste. E un baiat istet, comunicativ, merge zilnic la scoala. Parintii ii sunt in Spania, sau in Italia, nu mai stie pe unde. Nicoleta are trei ani, e in ingrijirea unei familii germane, de catava vreme. Acasa, langa Lipova, o asteapta o viata in conditii mizere. Sperantele de rezolvare a ramanerii sale in Germania, in „interesul superior al copilului”, sunt minime, caci legea romana spune nu, adoptiilor internationale. Acestor copii si altor mii ca ei, viitorul li se prezinta in zdrente. Periuta de dinti si lumea cea larga Manuel e pe jumatate fericit, caci de la plecarea mamei in strainatate, ii au de grija bunica, unchi si matusi. Dimineata se duce la scoala, dupa-mesele se joaca cu verii lui, sau o ia hai-hui pe strazile Aradului. Nu-i plac betivii, il ia la rost pe barbatul prabusit langa o sticla de rachiu, pe trotuar. Ii plac insa cainii, seara il asteapta sa vina, de la plimbare, pe cockerul doamnei de la etaj. S-ar tot juca cu el, insa si acesta pleaca, intr-un sfarsit, acasa. Manuel mai ramane, desi se lasa intunericul si pana la Confectii, zona unde locuieste bunica, e mult de mers pe jos. Pe terasa si in restaurant nu intra, caci ospatarii il alunga. O fac insa cu blandete, caci Manuel nu e cersetor, ci mai degraba un obisnuit al casei, un fel de mic entertainer. El sta de vorba cu lumea de dupa garduletul cu flori, emite pareri, e un filozof. La tema spalatului pe dinti, Manuel e insa incurcat. Decat o periuta si-o pasta de dinti, mai bine isi ia, cu cei 10 lei primiti, o inghetata. Restul ii duce acasa, sa-si cumpere si verii lui dulciuri. La scoala, lui Manuel ii place geografia, caci acolo i se spune „despre tari si mari”. Despre tarile unde s-a dus mama sa castige bani si de unde suna asa rar, caci telefonul e scump. Ajutoare si amenzi In cazul lui Manuel si al altora ca el, legea e clara. Ei raman in ingrijirea, mai buna sau mai rea, a rudelor. Daca si acestea sunt la limita existentei, riscurile pentru copii cresc: de la cersetorie, pana la intrarea in ghearele retelelor de prostitutie infantila, nu e decat un pas. In martie anul acesta, intr-un proiect de lege al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, citat de Mediafax, se lua in calcul „si posibilitatea remunerarii bunicilor in cazul in care acestia se ocupa de cresterea copilului”. O alta initiativa legislativa, „adoptata tacit in Senat, prevede noi norme de protectie a minorilor ai caror parinti pleaca la munca in strainatate. Astfel, cetatenii romani trebuie sa aleaga o persoana din familie cu care sa isi lase copiii, in caz contrar riscand o amenda cuprinsa intre 2.500 si 10.000 de lei”. Amenzi sau ajutoare, inca nu e clar cum vrea statul roman sa rezolve problema „viitorului tarii”, care sta si in acesti copii. „Numarul copiilor neglijati a crescut cu 50% din cauza crizei economice” scrie Hotnews.ro in 20 iunie. „In Romania, criza economica ii face pe tot mai multi parinti sa-si neglijeze copiii din punct de vedere al sanatatii, educatiei si ingrijirii. Numarul copiilor care au intrat in sistemul de protectie a crescut in primul trimestru al acestui an cu 50% fata de perioada similara din 2008, a declarat secretarul de stat de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Ileana Savu a spus ca cele mai multe cazuri sunt in judetele din estul si sudul tarii”. Abandonuri si jumatati de adoptii Cati dintre acesti copii au parintii plecati de saracie, sau din ambitii egoiste, peste granite? Cati sunt ca Manuel, la o varsta unde balanta poate foarte usor sa se incline, de la o viata normala, la una infractionala? In timpul din urma insa, Europa inregisteaza si un altfel de fenomen, legat de copiii romanilor plecati din tara: parasirea copiilor, adusi sau nascuti peste granite, uneori in locuri publice –cum a fost cazul „pruncului din ieslea bavareza” de anul trecut. Acesti copii intra, de obicei, in grija unor familii germane, pana la clarificarea cazurilor. E un proces laborios, caci legea adoptiilor din Germania difera de cea din Romania, in acest sens nu exista consens european. Nici legea adoptiilor din Italia nu se misca in acelasi cadru cu cea romaneasca, astfel aparand situatii de genul celei de mai jos, mentionate de Evenimentul Zilei din 17 iulie. „Doi copii romani au fost adoptati in Italia la inceputul acestui an. Autoritatile din Peninsula au incalcat, astfel, legislatia romana, care interzice adoptia internationala a copiilor, dar si acordul incheiat intre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Italiene privind cooperarea in domeniul protectiei minorilor romani neinsotiti sau in dificultate aflati in Italia, semnat in iunie 2008, la Roma, si intrat in vigoare in octombrie 2008” noteaza EVZ. O plasare cu cantec Anul acesta, Germania a fost zguduita de cazul micutei Nicoleta, alias Christina, alias Maria, cum apare ea (cu nume schimbat) in presa germana. In decembrie 2006, doua femei de origine germana din Romania -mama (58 de ani) si fiica (28 de ani)- au intermediat ilegal, in scop de adoptie, o fetita de trei luni, dintr-un sat de langa Lipova, din judetul Arad. Mama in ingrijirea careia se afla Nicoleta, de doi ani si jumatate, e o nemtoaica din Bad Kissingen. Ea a declarat la procesul incheiat la inceputul anului 2009 ca ar fi actionat de buna credinta, contactand „o initiativa privata, cu scop caritabil“ care daduse anunt in ziar. „Am intrebat acolo daca e posibil, prin ei, sa se adopte un copil“ a spus femeia de 41 de ani. I s-a raspuns ca, la inceput, poate fi vorba doar de o „luare in ingrijire pe timp limitat“, datorita legislatiei tarii de provenienta a copilului. Insa, dupa o anumita perioada, ingrijirea poate fi transformata in adoptie. „Am avut incredere, ca asa este“ ar fi declarat mama ingrijitoare, la proces. Femeia ar mai fi spus ca a avut cele mai bune intentii, vrand astfel sa faca o fapta buna, prin care sa compenseze „o lovitura a sortii in familie“. Cele doua acuzate in proces au negat acuzatiile de intermediere in scop de adoptie. In cadrul unui reportaj in satul de origine al Nicoletei, la familia sa din Romania, Spiegel TV prezenta insa documentul cu intelegerea intre parintii acesteia si familia care urma s-o ia in ingrijire in Germania. In document aparea scris cuvantul „adoptie“, ca alternativa ulterioara a darii in ingrijire initiale. „Inghetata si infometata“ Familia Nicoletei traieste, in satul de langa Lipova, in conditii mizere. Nicoleta e unul dintre cei noua copii ai familiei, care locuieste claie peste gramada intr-o casuta vai si-amar. Una dintre surorile ei mai mari are si ea, la randul ei, un copil. Locatarii ajung sa fie vreo 16, dupa cum apare in reportajul Spiegel TV. Nicoleta, ajunsa prin intermedierea din decembrie 2006 in Germania, intra intr-o familie decenta, care ii ofera cu totul alt cadru de dezvoltare. Tot in Germania, se observa ca Nicoleta sufera de o deficienta la sistemul locomotor, pentru care urmeaza tratament. „Conditiile de acolo sunt jalnice“ spune mama ingrijitoare, din Germania. Acompaniata de intermediara, aceasta a fost in satul si la locuinta Nicoletei, in 2006. „Micuta era inghetata si infometata“ a adaugat ea. Prin intermediara din Hammelsburg, nemtoaica a convenit cu parintii Nicoletei sa ia copilul in Germania. Tot intermediara s-ar fi ocupat de intocmirea formalitatilor din Romania. In ianuarie 2007, situatia insa a devenit conflictuala. Mama naturala a Nicoletei a venit in Germania, sa-si vada copilul, la noii parinti. Acolo, s-a ajuns la certuri si amenintari din partea acesteia, care in final si-ar fi vrut copilul inapoi. A doua zi insa, mama naturala nici n-ar fi venit sa o ia pe Nicoleta, ci pur si simplu a disparut, a declarat mama ingrijitoare, la proces. De atunci, „contactul a fost complet intrerupt“ a mai spus ea. Ceea ce i-a cauzat, timp de doi ani, destule probleme, pentru ca, in multe privinte, „chiar si pentru un vaccin“, e nevoie de acordul parintilor naturali. Pentru intermediere, nu s-a convenit o plata directa, ci doar „un imprumut de 1.000 de euro, pentru renovarea ferestrelor dintr-un camin de copii“. La ancheta insa, s-a dovedit ca mama ingrijitoare a platit, in timp, peste 1600 de euro, atat parintilor, cat si intermediarei. „Mereu trebuia sa platesc cate ceva“ a declarat femeia din Bad Kissingen, la proces. In final, ea s-a opus solicitarilor financiare continue si a alertat politia. Intre rotile de moara ale birocratiei Dupa un proces ajuns si la instanta superioara, din Würzburg, intermediara din Hammelburg a fost condamnata, pentru incercare de trafic de minori, la trei ani inchisoare cu suspendare. Fiica acesteia a primit o amenda in bani. Problema copilului nu a fost insa rezolvata. In 2 iunie 2009, Nicoleta ar fi trebuit sa fie repatriata in Romania. De situatie stiu autoritatile responsabile din tara, ca si consulatul general al Romaniei, de la München. „Nu este singurul caz de acest gen“ ni s-a spus de la Consulat. Sunt copii in ingrijire la familii germane, ai caror parinti sunt decedati, disparuti sau decazuti din drepturi. Legea romana a adoptiilor limiteaza insa acest drept doar la cetatenii romani, rude cu copilul, si orice interventie „pentru binele superior al copilului“, pentru gasirea unei solutii de „plasament familial“ cu scop umanitar, se loveste de litera legii romanesti, in materie. „Parintii“ germani ai Nicoletei au incercat imposibilul in pastrarea micutei, pe care o iubesc si o ingrijesc, de doi ani si jumatate. Au fost de nenumarate ori la autoritatile germane, la Oficiul pentru Minori, in speranta unei solutii. Au apelat la Barbara Stamm, presedinta Consiliului regional din Bavaria, care este si presedinta a Comisiei bavareze de ajutor pentru Romania. Stamm i-a ajutat sa obtina o asigurare de sanatate pentru Nicoleta, a spus mama ingrijitoare a Nicoletei. In culmea disperarii, aceasta din urma a trimis o scrisoare si presedintelui Germaniei, Horst Köhler. Autoritatile romane au insa, dupa cum se pare, mainile legate. Oficiul pentru Protectia Minorilor din Timisoara, dupa cum relateaza presa germana, opineaza ca locul Nicoletei e la familia ei din Romania si copilul trebuie repatriat neintarziat. Detlev Konnerth, jurnalistul de la Spiegel care a cercetat cazul si in Romania, spunea insa despre parintii Nicoletei ca acestia „doar vegeteaza“. Este un caz deosebit, in care copilul, bine integrat in noua lui familie germana, „ar trebui sa se intoarca in astfel de conditii insuportabile, unde ar suferi grave afectiuni fizice si psihice“ adauga jurnalistul nascut in Romania. Legea e dura, dar e lege. Unde e „interesul superior al copilului“? Consilierul regional din Bavaria, Thomas Bold, afirma: „Umanitar, e extrem de problematic. O dilema umana. Cu toate acestea, autoritatile germane nu au competenta si nu pot actiona in problema. Hotaratoare este vointa parintilor naturali si cadrul legal din Romania“. Vicepresedinta Parlamentului german si sefa grupului parlamentar germano-roman, Susanne Kastner, a declarat pentru Main-Post ca povestea i se pare „foarte rea“. Desi la inceputul lunii iulie ea ar fi intervenit personal si la fata locului, la comisia pentru protectia copilului de la Timisoara, pentru ramanerea fetitei in Germania, Kastner nu vede „cum ar putea fi impiedicata retrimiterea acesteia in patrie“. In 23 iulie, Nicoleta era inca in Germania, sub „ultimativa“ protectie a unui certificat medical care atesta ca fetita nu e apta de calatorie. In plus, repatrierea -dupa doi ani si jumatate traiti la familia care a ingrijit-o de la varsta de trei luni- se considera ca i-ar cauza puternice traumatisme psihice, date fiind si conditiile mizere in care s-ar intoarce, la parintii naturali. „Exista vreo solutie diplomatica?“, se intreaba unii. Exista vreo solutie umanitara? E cadrul legislativ al adoptiilor internationale din Romania absolut corect si batut in cuie? Este el in consens cu legea adoptiilor agreata la nivel european? Sunt intrebari care inca asteapta raspuns. Nicoleta asteapta si ea, leganandu-se pe calutul ei de jucarie. Cite?te mai multe despre adoptii internationale

e

Commentaire Nadin

On "comprend" la position des autorités roumaines: 60 % des enfants abandonéns en Roumanie sont d'origine tziganes. Condamnés de toute façon à fréquenter les écoles pour retardés mentaux , à ne pas avoir de travail du fait de leur origine raciale et avoir une vie de misère à l'intérieur de la si "démocratique" UE ! ( Voir le rapport du PNUD sur les conditions de vie des Roms en Europe)

Et ce n'est pas la commission europpeenne qui ne sait vraiment pas quoi faire de cette encombrante minorité qui va en parler / à part évidemment saupoudrer des subsides sur le problème dans les pays les plus concernés ( Dont la Roumanie) sans vérifier où sont utilisés les subsides en question !

Il n'y a jamais eu de trafic avec les enfants roumains : Interpol interrogé à ce sujet a dit qu'aucune enqête de ce type n'avait concerné l'adoption en Roumanie. Mais la calomnie et les discours verbieux de certains amis e la Baronne Nicolson continuent... C'est tellement commode .

Là bas en Roumanie des enfants qui auraient pu bénéficier d'une adoption , trouver des parents aimants en sont privés . La solitude affective sera leur lot . Tant pis pour eux . Et entre deux petits fours on continuera à répandre de fausses info pour accréditer que tout va bien dans le meilleur des mondes en zappant en plus sur le problème d'origine racial : ce ne sont pas les enfants qui vont être contrariants de toute façon , ils sont bien cachés rendus invisibles par les politiques.

Encore une autre rumeur à laquelle il faut tordre le cou: une petite fille italienne a obtenu non sans mal à rejoindre ses parents adoptifs en Italie et à quitter l'orphelinat de Ion Tiriac qui s'était conduit en digne ami de Nicholson c'est à dire en autocrate ( Voir le CR du jugement de la cour europeenne où les péripéties de cette affaire sont relatés: édifiant!!!)

[Hankyoreh 21 Cover Story] Holt International’s price for children

Her siblings hated Leanne. She had small eyes and black hair. Leanne was the only person of Asian descent that lived in her small neighborhood located in the city of Detroit, Michigan. Her three siblings bullied her and her adoptive parents abused her. It was a different story though when Leanne was first received into the arms of her adoptive parents in December of 1966. They voluntarily adopted Leanne. They must have once had sympathy for a baby coming from a poor country.

However, Leanne’s adoptive mother began to treat her coldly. Later the mother attempted a suicide ? she had a weak character and was unable to give Leanne the motherly love that she was supposed to receive. The adoptive father sexually abused Leanne until she was 13 years old. Leanne did not know what he was doing to her when she was little, and did not realize what it was until she grew up, but by that point, she had to remain silent because she did not want to be abandoned again. She found herself surrounded by white people like her adoptive father and she ran away from home when she was 18 years old. She got married before she reached 20 years of age, but got divorced five years later.

Is she unhappy? It is too soon to tell. Leanne Leith, now 44 years old, says that her life was one of “continuous isolation,” but she still has hope in her life--to meet her biological parents. For a year she has been requesting Holt International to let her see her records. Holt International U.S. replied that they do not have any of her records from South Korea, and Holt Children’s Service in South Korea said that they had passed her record to the U.S. After 42 years, Leanne returned to South Korea last February.

The only part of her record she has managed to extract from the adoption agency is a page of paperwork and a photograph of a two year-old baby who has no idea about her future. The photographed is labeled ‘#4708.’ That was the number given to the baby who was abandoned outside Wonju City hall in Gangwon province on March 1966. The photo must have been sent to the adoptive father who sexually abused Leanne and the adoptive mother who suffered from depression. Now the photo is the key to meeting her biological parents. It has been over three months since she arrived in South Korea, but she has not had much success. Her tragedy has not yet reached its conclusion.

Leanne shares the future of thousands of South Korean children that are being abroad for adoption every year. Not all of them will end up living tragic lives; however, there will be sadness and complications throughout their lives. The wrongs of adults are put onto the shoulders of children, and it is the State’s fault.