Home  

Romania: Meeing with Ambassador Ducaru

Romania: Meeing with Ambassador Ducaru
Posted on March 3, 2005 by Joint Council
03/10/2005
Joint Council attended a meeting at Romanian Ambassador Ducaru’s residence with President Basescu. The meeting consisted of about 20 – 30 people, mostly adoptive parents and waiting parents, two representatives from the Department of State, one other NGO and Joint Council. We were very honored to have been invited to the meeting and the President was very gracious to share his time. He was very warm and seemed empathic to the cause. The purpose of the meeting was for him to hear from adoptive parents and those, such as Joint Council, advocating for the pending cases to be processed. The President did mention that the U.S. has the largest number of pending cases – approximately 200, and other countries such as France, Spain, Israel, and Germany also have pipeline cases. While no specifics were addressed we are hopeful that the pending cases will be processed soon. He did also mention that international adoptions were discussed in his meeting on Wednesday with President Bush, but again, no specifics were addressed.
Request to all families who adopted from Romania between 2000 and 2004
Please make sure that your post placement reports are filed. It is important that post-placement reports are forwarded to the proper Romanian government officials. For more information please contact Tatiana Maxim at the Romanian Embassy. Thank you for your cooperation in this manner.
 

Examination of Witnesses (Questions 220 - 235) - Nicholson/Cantwell UK Parliament

Examination of Witnesses (Questions 220 - 235)

THURSDAY 3 MARCH 2005

Mr Nigel Cantwell, Ms Gill Haworth and Ms Naomi Angell

Q220 Chairman: Is there, or could there be, a set of criteria which would find general agreement? In a way you are both saying these are the sorts of things which would make us worry about the country. Is there a set of criteria? Could there be a set of criteria which would lead you to conclude that a particular country was not one in which adoption should be considered outside special cases?

Ms Angell: I think they would have to be reasonably general, because it is a huge range of concerns that have been raised. I would add to that I feel there should be a dialogue with countries where there is concern about their procedures. If there is a failure to respond in a reasonable way to those concerns over a period of time, that would cause concern. Different countries raise very different issues. As an illustration of that, for instance, in Guatemala the concern was on the provenance of relinquished children, that the people giving the children up for adoption may not be the mothers but were saying that they were, and what was put in place there was DNA testing by the British Embassy to provide those sorts of safeguards. In Cambodia children are not relinquished on the whole; it is mainly that they are abandoned, and it is very difficult then. DNA testing would not work, so one is having to look at very different solutions. I think any criteria would have to be broad and general.

Joint Committee on The Draft Children (Contact) and Adoption Bill Minutes of Evidence

Examination of Witnesses (Questions 220 - 235)

THURSDAY 3 MARCH 2005

Mr Nigel Cantwell, Ms Gill Haworth and Ms Naomi Angell

Q220 Chairman: Is there, or could there be, a set of criteria which would find general agreement? In a way you are both saying these are the sorts of things which would make us worry about the country. Is there a set of criteria? Could there be a set of criteria which would lead you to conclude that a particular country was not one in which adoption should be considered outside special cases?

Ms Angell: I think they would have to be reasonably general, because it is a huge range of concerns that have been raised. I would add to that I feel there should be a dialogue with countries where there is concern about their procedures. If there is a failure to respond in a reasonable way to those concerns over a period of time, that would cause concern. Different countries raise very different issues. As an illustration of that, for instance, in Guatemala the concern was on the provenance of relinquished children, that the people giving the children up for adoption may not be the mothers but were saying that they were, and what was put in place there was DNA testing by the British Embassy to provide those sorts of safeguards. In Cambodia children are not relinquished on the whole; it is mainly that they are abandoned, and it is very difficult then. DNA testing would not work, so one is having to look at very different solutions. I think any criteria would have to be broad and general.

Examination of Witnesses (Questions 220 - 235)

Mr Nigel Cantwell, Ms Gill Haworth and Ms Naomi Angell

Q220 Chairman: Is there, or could there be, a set of criteria which would find general agreement? In a way you are both saying these are the sorts of things which would make us worry about the country. Is there a set of criteria? Could there be a set of criteria which would lead you to conclude that a particular country was not one in which adoption should be considered outside special cases?

Ms Angell: I think they would have to be reasonably general, because it is a huge range of concerns that have been raised. I would add to that I feel there should be a dialogue with countries where there is concern about their procedures. If there is a failure to respond in a reasonable way to those concerns over a period of time, that would cause concern. Different countries raise very different issues. As an illustration of that, for instance, in Guatemala the concern was on the provenance of relinquished children, that the people giving the children up for adoption may not be the mothers but were saying that they were, and what was put in place there was DNA testing by the British Embassy to provide those sorts of safeguards. In Cambodia children are not relinquished on the whole; it is mainly that they are abandoned, and it is very difficult then. DNA testing would not work, so one is having to look at very different solutions. I think any criteria would have to be broad and general.

Q221 Ann Coffey: Just to explore that a little bit more, if there could be a general agreement about what you might identify as being systemic abuse over a period of time, how would that information come into countries like the UK? Would UNICEF have a role in that?

Mr Cantwell: My feeling is that there is now a wide potential range of credible sources, in respect of possible abuse of systems. Obviously there are organisations such as UNICEF, such as Save the Children, etcetera, who have done or sponsored reports in different countries, and I would say quite often courageous reports, or on problems relating to inter country adoption, but let me come back to my very first example. I actually quite strongly believe that the authorities of the countries concerned—obviously not in all cases, but in many, many cases—are themselves the source of expressed concerns that could be picked up by countries such as the UK or any other receiving country. That is certainly the case in Cambodia where on several occasions the Authorities there have stated very clearly, "We are not in a position to deal with this, we cannot cope ", and yet the situation rolled on. There are local NGOs too: for example, in the case of Cambodia, there is a league for human rights which has done tremendous work on this. Then you have the consultation process that exists within the framework of the Hague Convention, for example, the special commissions. We had one such meeting in 2000, a large part of which was devoted to the case of Guatemala, there is the Committee on the Rights of the Child, the special rapporteurs, within the UN system itself. There is a whole range of sources of information, I think.

Joint Committee on The Draft Children (Contact) and Adoption Bill Minutes of Evidence

Examination of Witnesses (Questions 220 - 235)

THURSDAY 3 MARCH 2005

Mr Nigel Cantwell, Ms Gill Haworth and Ms Naomi Angell

Q220 Chairman: Is there, or could there be, a set of criteria which would find general agreement? In a way you are both saying these are the sorts of things which would make us worry about the country. Is there a set of criteria? Could there be a set of criteria which would lead you to conclude that a particular country was not one in which adoption should be considered outside special cases?

Ms Angell: I think they would have to be reasonably general, because it is a huge range of concerns that have been raised. I would add to that I feel there should be a dialogue with countries where there is concern about their procedures. If there is a failure to respond in a reasonable way to those concerns over a period of time, that would cause concern. Different countries raise very different issues. As an illustration of that, for instance, in Guatemala the concern was on the provenance of relinquished children, that the people giving the children up for adoption may not be the mothers but were saying that they were, and what was put in place there was DNA testing by the British Embassy to provide those sorts of safeguards. In Cambodia children are not relinquished on the whole; it is mainly that they are abandoned, and it is very difficult then. DNA testing would not work, so one is having to look at very different solutions. I think any criteria would have to be broad and general.

Social: `Tiriac ne-a smuls fetita din brate!`

Social: `?iriac ne-a smuls feti?a din bra?e!`

Italienii Carlo Pini ?i Annalisa Bertani, p?rin?ii adoptivi ai micu?ei Florentina, fata care a disp?rut de la orfelinatul Poiana Soarelui, au f?cut declara?ii ?ocante despre felul în care au fost trata?i de Ion ?iriac.

Sechestra?i ?i alunga?i din orfelinat de c?tre miliardarul Ion ?iriac. Iat? cum ac?ioneaz? omul de afaceri, conform declara?iilor f?cute ieri de Carlo Pini ?i Annalisa Bertani, cuplul italian care a fost împiedicat în nenum?rate rânduri s? o adopte pe Florentina, orfana de numai 14 ani care a redeschis scandalul în cazul orfelinatului Poiana Soarelui. Procesul micu?ei se va judeca vineri, fapt pentru care italienii au fost chema?i de DGASPC s? depun? m?rturie în fa?a judec?torilor de la Tribunalul pentru Minori ?i Familie. Cu aceast? ocazie, cuplul a f?cut publice ieri dezam?girile prin care au trecut în ultimii patru ani.

Început promi??tor

Cuplul italian Carlo Pini ?i Annalisa a tot încercat s? înfieze un copil înc? dinainte de anul 1998. Atunci cei doi ?i-au depus actele pentru adop?ie, dar au trebuit s? mai treac? al?i doi ani de zile pentru a avea dreptul s? adopte un copil de peste grani?ele Italiei. Cei doi spun c? le era indiferent dac? copilul este italian sau este str?in, numai c? prima propunere a venit din România, fiind vorba despre Florentina. În 2000, dup? ce testele psihologice au relevat faptul c? sunt compatibili, cuplul a fost chemat de c?tre Direc?ia General? pentru Protec?ia Drepturilor Copilului (actuala Direc?ie General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Drepturilor Copilului) pentru a se întâlni cu minora. Pe data de 3 august 2000 s-au întâlnit pentru prima dat? cu Florentina, care avea atunci 9 ani, iar o lun? mai târziu au primit sentin?a definitiv? ?i irevocabil? de adop?ie.

Atlanta Children’s Advocacy Group Staffs Dutch Office

from: nfia.com

International Advocates for Children (IAC), a watchdog for orphaned and abandoned children worldwide, has hired a full-time staff member for its Amsterdam office as the nonprofit organization seeks to build stronger bonds with European governments and expand its operations throughout the continent.

According to Lynda Lee Smith, executive director of IAC, the organization provides a tracking system of orphaned children around the world through proprietary software that it acquired in its partnership with Trans Parent Systems Inc. The group opened its suburban Atlanta office in 2001 and a volunteer office in Amsterdam last year.

The establishment of an overseas office was part of IAC’s strategy, which has earmarked the opening of satellite offices on every continent.

Source: International Advocates for Children

Scandal în ograda lui ?iriac

Evadare din Poiana Soarelui
28.02.2005 (Arhiva)

 


Scandal în ograda lui ?iriac
Publicitate


O feti?? de 14 ani a fugit din Centrul Educa?ional „Poiana Soarelui“ ?i a cerut ajutorul Direc?iei pentru Protec?ia Copilului Bra?ov
* Reprezentan?ii centrului „Poiana Soarelui“ s-au opus mai bine de patru ani ca Florentina s? plece în Italia, la p?rin?ii care au adoptat-o legal

„M? numesc Goroh Florentina, sînt elev? în clasa a VII-a ?i locuiesc la Complexul Educa?ional Poiana Soarelui. V? rog s? m? ajuta?i s? locuiesc în alt? parte, pentru c? nu mai doresc s? stau la c?min...Nu m? mai în?eleg deloc cu mama din vil?. Sîmb?ta trecut? m-a b?tut pentru c? am p?tat lenjeria. Mama (...) bate copiii din vil? foarte tare. Cînd am spus c? nu mai vrem s? avem mame b?t?u?e, cei de la c?min au zis s? nu mai venim s? ne plîngem. Îmi doresc o familie. ?tiu c? sînt adoptat?, pe p?rin?ii mei adoptivi îi ?tiu, am discutat cu ei. Mie mi s-au p?rut c? sînt oameni care î?i doresc cu adev?rat un copil. Nimeni din centru nu m-a l?sat îns? s? p?strez leg?tura cu ei“, scrie o feti?? de 14 ani, care a fugit zilele trecute de la Centrul Educa?ional Poiana Soarelui, patronat de Ion ?iriac. Florentina a cerut ajutorul Direc?iei pentru Protec?ia Copilului Bra?ov. Al?i 15 copii din complexul lui ?iriac au cerut în ultima vreme statului s? îi mute în alte centre de plasament, pe motiv c? sînt b?tu?i ?i chinui?i de angaja?ii centrului „Poiana Soarelui“. Conducerea complexului educa?ional neag? îns? toate acuza?iile. În schimb, acuz? mai mul?i angaja?i ai Direc?iei pentru Protec?ia Copilului c? au r?pit-o pe Florentina.

„M? numesc Goroh Florentina, sînt elev? în clasa a VII-a ?i locuiesc la Complexul Educa?ional Poiana Soarelui. V? rog s? m? ajuta?i s? locuiesc în alt? parte, pentru c? nu mai doresc s? stau la c?min. Nu vreau s? m? mai întorc la complex pentru c? dac? se afl? c? am lipsit de la ?coal? pentru c? am venit la dumneavoastr? voi avea probleme. Nu m? mai în?eleg deloc cu mama din vil?. Sîmb?ta trecut? m-a b?tut pentru c? am p?tat lenjeria. Mama (...) bate copiii din vil? foarte tare. Cînd am spus c? nu mai vrem s? avem mame b?t?u?e, cei de la c?min au zis s? nu mai venim s? ne plîngem. Cea mai bun? prieten? pe care o am nu o mai pot vedea pentru c? am fost transferat? de la Liceul de Art?, unde eram colege. În timpul vacan?elor trebuie s? merg la c?minul de b?trîni din S?cele. Îmi doresc o familie. ?tiu c? sînt adoptat?, pe p?rin?ii mei adopotivi îi ?tiu, am discutat cu ei. Mie mi s-au p?rut c? sînt oameni care î?i doresc cu adev?rat un copil. Nimeni din centru nu m-a l?sat îns? s? p?strez leg?tura cu ei“. Aceasta este scrisoarea unei feti?e de 14 ani care a fugit zilele trecute de la Centrul Educa?ional Poiana Soarelui, patronat de Ion ?iriac. Florentina a cerut ajutor Direc?iei pentru Protec?ia Copilului Bra?ov. Feti?a a fost data în îngrijire unui asistent maternal. Al?i 15 copiii din complexul lui ?iriac au cerut în ultima vreme statului s? îi mute în alte centre de plasament, pe motiv c? sînt b?tu?i ?i chinui?i de angaja?ii centrului Poiana Soarelui. Conducerea complexului educa?ional neag? îns? toate acuza?iile copiilor. În schimb, acuz? mai mul?i angaja?i ai Direc?iei pentru Protec?ia Copilului c? au r?pit-o pe Florentina.

Ieri-diminea??, la Centrul Educa?ional Poiana Soarelui din Bra?ov, orfelinat privat, apar?inînd Funda?iei Casa Copilului a miliardarului Ion ?iriac, a fost agita?ie mare. Conferin?? de pres? extraordinar? sus?inut? de avocatul Nicolae Mîndril?, vicepre?edinte al Funda?iei Casa Copilului. Asta, dup? ce acum cîteva zile o feti?? de 14 ani, Florentina Goroh, a disp?rut. „Nu ?tim unde se afl?, dac? mai este în jude?ul Bra?ov sau la Tîrgu-Mure? sau dac? mai este în via??“, afirma avocatul Mîndril?. Feti?a a fost adoptat? cu aproape cinci ani în urm? de o familie din Italia, dar în ciuda sentin?ei judec?tore?ti definitive ?i irevocabile, reprezentan?ii Centrului Poiana Soarelui nu a permis plecarea feti?ei la familia adoptiv?. Acum, Florentina a fost încredin?at?, în regim de urgen??, în asisten?? maternal?, dup? ce ea a cerut ajutor Comisiei Jude?ene pentru Protec?ia Copilului. Florentina acuz? relele tratamente din orfelinat ?i faptul c? este împiedicat? s? ajung? la p?rin?ii ei. În schimb, reprezentan?ii funda?iei lui ?iriac acuz? o serie de persoane din Direc?ia pentru Protec?ia Copilului - ?i nu numai - de r?pirea feti?ei.
Invita?ie de pres?
La conferin?a de pres? de ieri-diminea?? a fost invitat un grup masiv de reprezentan?i ai presei centrale. Ace?tia au venit de sîmb?t? la Bra?ov. Li s-a pl?tit, dar nu de c?tre redac?ii, transportul, casa ?i masa. Ei au fost invita?ii Funda?iei Casa Copilului. De?i tema conferin?ei era „r?pirea“ Florentinei, jurnali?tii au fost invita?i s? vad? condi?iile deosebite pe care orfelinatul le asigur? copiilor de aici. Ziari?tii nu au putut vizita centrul decît înso?i?i de reprezentan?i ai gazdelor ?i nu au fost l?sa?i s? adreseze întreb?ri copiilor. „Nu este cazul s? îi interoga?i“, a obiectat Nicolae Mîndril?.
Plîngerile copiilor
În timp ce era organizat „turul de protocol“, cî?iva copii ?i-au luat inima în din?i ?i le-au povestit ziari?tilor despre abuzurile la care sînt supu?i. „Sînt gardieni care dau în noi. Ne bat. Unul din gardieni, cel pe care îl vede?i la poart?, a venit ?i m-a luat de gît ?i m-a lovit pîn? mi-a dat sîngele. Cînd a v?zut c? îmi curge prea mult sînge ?i am stropit, a început s? dea în mine c? am stropit peretele cu sînge, zice c? «nu m?-ta pl?te?te varul». S? v? spun? ?i colegul meu ce i s-a întîmplat ?i lui“. ?i povestea se repet?, spus? îns? de o alt? victim? a b?t?ilor primite aici, în Complexul Educa?ional Poiana Soarelui, apar?inînd miliardarului Ion ?iriac. Sînt voci de copii care acuz? b?taia, pedepsele corporale sau pedepsele colective. Care acuz? c? nu pot ie?i din incinta orfelinatului de multe ori nici m?car cu bilet de voie. De altfel, avem înregistrate mult mai multe plîngeri formulate de copii din acest orfelinat. Sînt copii care acuz? faptul c? au fost muta?i la ?coli inferioare, transfer pe care ei nu l-au cerut, de la licee la ?coli profesionale, de la ?coal? normal? la ?coal? pentru copii cu disabilit??i, c? au parte de multe îngr?diri.
Evadarea Florentinei
În urm? cu cîteva zile, Florentia a plecat de la ?coala din Noua, unde a fost transferat? de la Liceul de Art?, clasa de vioar?, direct la Comisia pentru Protec?ia Copilului. Conform legii, orice copil se poate adresa acestei comisii. Care este obligat? a-l audia ?i a lua m?surile necesare pentru ocrotirea minorului. Ea a fost audiat? de reprezentan?ii Comisiei jude?ene, de fa?? fiind ?i un grup de psihologi ai Direc?iei Jude?ene de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului. „Nu mai vreau s? m? întorc la c?min, vreau s? merg la p?rin?ii mei adoptivi. Acest lucru voiam s? îl spun ?i la tribunal, dar nu am fost niciodat? chemat? acolo s? m? întrebe cineva ce vreau eu.“ Comisia a decis c? minora va fi încredin?at? vremelnic în asisten?? maternal? pîn? ce instan?a va decide dac? acest copil va fi internat din nou în centru sau va pleca la p?rin?ii s?i adoptivi.
Adop?ia
Florentina Goroh a fost adoptat? cu aproape cinci ani în urm?, conform legii în vigoare, cu încuviin?area instan?elor de judecat?, inclusiv a Cur?ii Supreme de Justi?ie, de o familie de italieni. Sentin?a poart? num?rul 431/28.09.2000. Copilul n-a ajuns niciodat? la p?rin?ii s?i. Din anul 2000 ?i pîn? în prezent, prin oamenii s?i, Ion ?iriac s-a opus prin toate mijloacele ca adop?ia s? se materializeze. Zeci de procese, însumînd sute de termene de judecat? pentru suspendarea punerii în executare a adop?iei, dar ?i pentru anularea adop?iei. Feti?a era mutat? din orfelinat la un azil de b?trîni cînd veneau p?rin?ii adoptivi s? o ia acas?. Por?i baricadate cînd s-a încercat executarea silit? în prezen?a executorilor judec?tore?ti, avoca?ilor ?i poli?iei. În disperare, p?rin?ii adoptivi s-au adresat Cur?ii Europene de la Strasbourg. Iar instan?a pentru drepturile omului s-a pronun?at: statul român a fost condamnat la plata unor desp?gubiri de 18.000 euro pentru c? nu a pus în executarea sentin?a de adop?ie. Ceea ce nu a impresionat pe nimeni. Pîn? la „evadarea“ de miercuri, Florentina a r?mas la Poiana Soarelui.
Panic? la orfelinat
La orfelinatul Poiana Soarelui a izbucnit panica. „Noi am ref?cut firul întîmpl?rilor ?i ar?t?m c? la data de 23 februarie, în jurul orelor 16:00, minora a fost luat? de la ?coal? de dou? persoane, dintre care una este Azota Popescu, intermediara prin care s-a f?cut adop?ia, ?i o alt? persoan?, pe nume Tatiana Burchel, ?i dus? la Direc?ia pentru Protec?ia Copilului. În jurul orei 19:00, dup? ce f?cuser?m demersuri inclusiv la organele de poli?ie pentru a afla unde este minora, care nu se înapoiase de la ?coal?, am fost anun?a?i telefonic de o persoan? necunoscut? c? minora a fost re?inut? la Direc?ia pentru Protec?ia Copilului, fiind plasat? în regim de urgen?? unui asistent maternal“, a sus?inut ieri, în conferin?a de pres?, vicepre?edintele Funda?iei Casa Copilului, avocatul Nicolae Mîndril?. Avocat care a reprezentat de-a lungul zecilor de procese funda?ia lui ?iriac împotriva adopt?rii Florentinei.
Azota Popescu dezminte
Acuzat? c? ar fi participat la «r?pirea» Florentinei, Azota Popescu, director al Asocia?iei Umanitare Catharisis dezminte. „Este absurd? declara?ia domnului avocat, în acea zi am fost la ?coala General? 21, unde am dou? finu?e eleve, dar am fost pentru a discuta cu înv???toarea lor despre situa?ia ?colar? a copiilor. Aceasta se întîmpla în jurul orei 12:00, nicidecum dup?-amiaza, ?i nu la Liceul de Art? unde este elev? Florentina Goroh.“ Azota Popescu nici nu ?tia despre transferul Florentinei de la Liceul de Art? la ?coala general? din cartierul Noua.
Plîngerea penal?
Prin intermediul lui Gheorghe ?tef?nic?, director al Centrului Poiana Soarelui, Funda?ia Casa Copilului a înaintat Parchetului de pe lîng? Tribunalul pentru Minori Bra?ov o plîngere penal? împotriva urm?toarelor persoane: Anca Finichiu, director la Direc?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului Bra?ov, Adriana Don?u, director adjunct în cadrul DGASPC Bra?ov, Mariana Tih?r?u, secretar general al jude?ului Bra?ov, Tatiana Burchel, asistent social în cadrul DGASPC, Azota Popescu, pre?edinte al Asocia?iei Catharsis, ?i Mioara Stancu, psihopedagog. „Solicit?m s? dispune?i începerea urm?ririi penale ?i efectuarea de cercet?ri sub aspectul s?vîr?irii infrac?iunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fapt? prev?zut? ?i pedepsit? de art. 246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngr?direa unor drepturi, fapt? prev?zut? ?i pedepsit? de art. 247 Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal, prev?zut? ?i pedepsit? de art. 189, alin. 1 ?i 2 Cod penal, asociere în vederea s?vîr?irii de infrac?iuni, prev?zut? ?i pedepsit? de art. 323 Cod penal“, se arat? în textul plîngerii penale.
„O metod? de a intimida“
„Sînt surprins? s? aflu prin intermediul mass-media despre aceast? plîngere penal?. Este o modalitate cel pu?in ciudat? de a o comunica. Chiar a? fi curioas? s? v?d cînd ?i cum au fost înregistrate plîngerile penale pentru c? a?a cum s-a f?cut comunicarea, prin pres?, din punctul meu de vedere semnifica?ia este extrem de limpede: o metod? de a intimida, de a exercita presiuni împotriva celor ce aplic? legisla?ia privind protec?ia minorilor, fie c? este vorba de magistra?i sau de autoritatea administrativ?. Este un gen de conduit? care excede legea“, a declarat Mariana Tih?r?u, secretar general al jude?ului Bra?ov.
Preciz?rile Direc?iei
„Feti?a de la Complexul Educa?ional Poiana Soarelui a depus în data de 22 februarie 2005 - cu nr. 3513/ 22.02.2005 - o cerere la DGASPC prin care a solicitat s? fie prezent? la Comisia pentru Protec?ia Copilului. Comisia a acceptat s? o asculte ?i a cerut DGASPC, ca urmare a st?rii emo?ionale grave pe care fata a avut-o în timpul discu?iei cu membrii comisiei, s? se gîndeasc? la un plasament de urgen??. Fata a afirmat în fa?a Comisiei c? a plecat de la ?coal? ?i c? se teme c? ar putea suporta grave consecin?e dac? se întoarce în complex. Membrii CPC cuno?teau situa?ia juridic? a fetei - faptul c? era adoptat? de o familie de italieni al c?ror nume îl poart?, cît ?i imposibilitatea de a fi schimbate actele civile ale fetei - îns? au luat în considerare numai starea emo?ional? a minorului care nu mai dorea s? se întoarc? în Complex. To?i membrii Comisiei au fost de acord s? cear? Direc?iei instituirea unui plasament de urgen??. S-a ?inut cont ?i de solicitarea feti?ei de a locui la un asistent maternal profesionist ?i nu într-un centru de plasament“, precizeaz? Direc?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului Bra?ov.
Usturoiul ?i mirosul
Nicolae Mîndril? s-a ar?tat surprins c? Florentina Goroh, dar ?i al?i copii, ar fi reclamat faptul c? la Poiana Soarelui se practic? b?taia ?i sanc?iunile colective. „Este pentru prima dat? cînd aflu a?a ceva, cînd mi se aduce la cuno?tin?? c? ar fi copii agresa?i fizic. V? garantez c? vom demara investiga?iile necesare, iar persoanele care se fac vinovate de asemenea fapte vor fi deferite justi?iei pentru a se lua m?surile legale“, a afirmat avocatul Mîndril?. Conform declara?iilor acestuia, mai marii orfelinatului nici usturoi nu au mîncat, nici gura nu le miroase. Ace?tia nici m?car nu au auzit de astfel de întîmpl?ri. ?i probabil nici de faptul c?, în urm? cu cî?iva ani, doi b?ie?ei, în vîrst? de sub zece ani, din acest centru educa?ional, au fost agresa?i sexual de un angajat al funda?iei, brutar la centrul de panifica?ie al funda?iei. Poveste încheiat? cu condamnarea la ani grei de pu?c?rie pentru f?pta?, în 1998.
La tribunal
Ast?zi, Judec?toria Bra?ov a fost chemat? s? se pronun?e în leg?tur? cu cererea de ordonan?? pre?edin?ial? solicitat? de Funda?ia Casa Copilului în contradictoriu cu Direc?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului Bra?ov. Cerere prin care funda?ia solicit? „s? dispune?i restituirea minorei Goroh Florentina institu?iei noastre, respectiv Funda?iei Casa Copilului. Cu cheltuieli de judecat?.“ De altfel, funda?ia, prin directorul ?tef?nic?, s-a adresat ?i Poli?iei Bra?ov-Sec?iei nr. 4, Poli?iei municipale ?i IJP-solicitînd readucerea minorei la Centrul Poiana Soarelui.
Diriginta e ?i angajata funda?iei
În încercarea de a fi cît mai conving?tori în fa?a presei, reprezentan?ii funda?iei au adus-o la conferin?a de pres? ?i pe noua dirigint? a Florentinei, Mariana Patai, de la ?coala general? nr. 21. Au omis s? spun? îns? c? profesoara în cauz? este, în acela?i timp, ?i angajat? a funda?iei. Cel pu?in a?a reise din pliantele g?site la fa?a locului. Asta explic? ?i enigma transferului „în interesul copilului“ de la Liceul de Art?, unde studia vioara, la ?coala general? 21 din Noua, transfer realizat în urm? cu mai pu?in de o lun?.
„Îl iubim pe ?iriac“
În timpul conferin?ei de pres? de ieri, au fost adu?i în fa?a ziari?tilor, în dou? rînduri, mai mul?i copii interna?i în centrul Poiana Soarelui. Mai exact un grup format din zece minori. Copiii au sus?inut c? declara?iile f?cute de colegii lor care se plîng de b?t?i ?i abuzuri sînt ale unor copii cu comportament deviat, care ar trebui în mod normal s? î?i ia lucrurile ?i s? p?r?seasc? complexul. „Noi ne sim?im bine aici, nu vrem s? plec?m, îi iubim pe domnii ?tef?nic? ?i ?iriac.“ De altfel, copii adu?i în „demonstrativ“ au recitat cu coeren?? partitura ce le revenea, reluînd aproape cuvînd cu cuvînt caracterizarea f?cut? de directorul ?tef?nic? colegei lor, Florentina Goroh.
Familia Florentinei
• P?rin?ii adoptivi ai Florentinei, Pini Carol ?i Bertani Annalisa, sînt profesori ?i locuiesc în Reggio Emiglia, una dintre cele mai bogate regiuni din Italia. S-au luptat de peste patru ani f?r? încetare pentru a-?i lua copilul acas?. „Vrem s? o ducem pe Florentina acas? la noi. Eu sînt profesoar? ?i toat? comunitatea ?tie c? am înfiat o feti?? din România. Toat? lumea se mir? de ce nu pot avea acest copil dac? am toate documentele în ordine. I-am preg?tit ?i eu Florentinei camera ei, în care i-am pus tablouri, p?pu?i, c?r?i ?i multe alte lucruri. Vom s?rb?tori venirea ei acas? împreun? cu bunicii. Va fi o s?rb?toare foarte mare. Chiar ?i elevii mei au scris scrisorele pe care mi le-au dat s? le aduc Florentinei în România. În aceste scrisori elevii mei spun c? vor s? se împrieteneasc? cu Florentina“, spun Pini Carol ?i Bertani Annalisa, p?rin?ii legali ai Florentinei, care au fost împiedica?i în ultimii ani chiar ?i s?-?i vad? fiica adoptiv?.

„Noi nu sîntem cump?r?tori de copii. Tr?im o adev?rat? dram?. Mul?i dintre noi au a?teptat mai bine de ?ase ani s? poat? înfia un copil. Procedurile de înfiere din Italia sînt foarte lungi. Înainte de a fi considerat? familie apt? de a adopta un copil, ne sînt verificate veniturile, condi?iile în care locuim, cazierele judiciare ?i multe altele. Investiga?iile sînt foarte serioase ?i sînt efectuate de institu?ii de specialitate care consult? pîn? ?i rudele noastre, pentru a vedea dac? acestea sînt de acord cu decizia pe care am luat-o noi de a adopta un copil. Dup? ce se încheie ancheta social?, cazul este trimis la tribunalul de adop?ie pentru minori. Toate aceste proceduri dureaz? aproximativ doi ani. N-am ales nimic noi. Am acceptat copiii gîndindu-ne la interesul lor, obiectivul nostru fiind acela de a oferi o familie unui copil care nu o are, ?tiind bine c? acesta este un drept al lui de care a fost privat. Chiar ?i povestea copiilor am aflat-o ulterior“.
Familia Pini Carol ?i Bertani Annalisa
de: » Cornelius POPA

Fapt divers: Numele lui ?iriac, târât într-un nou scandal

Fapt divers: Numele lui ?iriac, târât într-un nou scandal

Direc?ia pentru Protec?ia Copilului Bra?ov a fost nevoit? s? încredin?eze unei asistente maternale o copil? care a fugit de la centrul Poiana Soarelui, acuzând relele tratamente la care a fost supus?. Feti?a de numai 14 ani trebuia s? fie de mult timp plecat? în Italia, unde a fost înfiat? de o familie italian?, dar omul de afaceri Ion ?iriac s-a opus prin toate mijloacele acestei adop?ii. Tribunalul Minorilor va da ast?zi verdictul privind via?a Florentinei.

Neregulile umbresc centrul de plasament „Poiana Soarelui” din Bra?ov, apar?inând vestitului om de afaceri Ion ?iriac. În ultimii doi ani, Direc?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Drepturilor Copilului (DGASPDC) a primit aproximativ 15 reclama?ii de la copii institu?ionaliza?i în acest centru, care au cerut s? fie muta?i în alte centre de ocrotire a minorilor. Copiii motivau c? la Poiana Soarelui sunt supu?i la rele tratamente, care au mers chiar pân? la restric?ii de tot felul pân? la înjur?turi, sanc?iuni colective ?i pedepse corporale, dup? cum se arat? ?i în presa na?ional?, care a relatat acest caz. Nemaisuportând „grija” personalului, unii dintre orfani au fugit în repetate rânduri din centrul de plasament. Nemul?umirile sesizate de copii c?tre Direc?ia de Protec?ia Copilului au fost confirmate ?i de o serie de evalu?ri f?cute de inspectorii Direc?iei în urma reclama?iilor primite.

Fugit? Poiana Soarelui ?i ascuns? de Protec?ia Copilului

Cazul a revenit în aten?ia autorit??ilor dup? ce s?pt?mâna trecut? Florentina Goroh, de numai 14 ani, a „evadat” din „Casa Soarelui” ?i s-a adresat disperat? Direc?iei pentru Protec?ia Copilului Bra?ov. Feti?a nu a fost de convins s? se întoarc? în centrul lui ?iriac. Florentina a povestit speciali?tilor despre felul în care a fost tratat? la Casa Soarelui. Astfel, Comisia Jude?ean? pentru Protec?ia Copilului a hot?rât s? o lase pe minor? în grija unei asistente maternale.